Pandemia de Covid-19 a luat cu asalt întregul glob, forțând schimbări majore în viețile tuturor, care au ca scop principal răspândirea virusului și siguranța generală a oamenilor. Pentru a se adapta acestei situații, și pentru a face timpul să treacă mai rapid, oamenii au recurs la diverse activități sau hobby-uri realizabile acasă, printre cele mai practicate aflându-se arhicunoscutul gaming.
Starea de urgență a fost instaurată la sfârșitul lunii martie, presupunând autoizolarea la domiciliu a întregii națiuni. Astfel, au urmat două luni pe care românii le-au petrecut întemnițați în propriile case – contactul social era de o raritate nemaipomenită, în timp ce ieșirile în oraș luaseră forma unui vis frumos, de mult apus.
Situația era clară: nimeni nu putea ieși din casă. Asta a însemnat, pentru anumite persoane, în special cele introvertite, o situație ideală, în timp ce, pentru oamenii însetați de ieșiri în cluburi sau simple revederi cu prietenii, a reprezentat un coșmar.
Pentru gameri, însă, situația a fost mult mai simplă, aceștia având posibilitatea de a evada din cei 4 pereți care îi constrângeau și din monotonia fiecărei zi care părea că se repetă la nesfârșit, pătrunzând fel și fel de realități cibernetice. De unii singuri sau online, împreună cu prietenii, au parcurs poveștile unor jocuri spectaculoase, care le-au diminuat considerabil posibilitatea de a se plictisi acasă.
Această perioadă a fost ca o mină de aur pentru marile companii de jocuri video sau streaming, care au înregistrat încasări record în timpul pandemiei.
Conform unui studiu, gaming-ul poate reprezenta o modalitate extrem de eficientă de a face față stresului reprezentat de pandemia de Covid-19; astfel, au apărut inițiative precum #PlayApartTogether, care promovează o interacțiune benefică cu prietenii, care respectă simultan normele de distanțare socială.
Același studiu a evidențiat creșterile enorme în încasări ale companiilor de jocuri video. În Italia, una dintre țările cele mai afectate de Covid-19, a apărut o creștere de 70% în traficul de internet generat de Fortnite. De asemenea, Steam, cea mai utilizată platformă digitală de distribuție a jocurilor video, a atins un număr impresionant de 20 de milioane de utilizatori activi, cel mai mare din cei 16 ani de activitate. Platformele de live streaming precum Youtube Gaming și Twitch au avut o creștere a vizionărilor de 10%.
Organizația Mondială de Sănătate și-a exprimat sprijinul pentru campania industriei de gaming de pe rețelele sociale (#PlayApartTogether), încurajând gaming-ul online în vederea menținerii normelor de prevenire a infectării cu Coronavirus. Cu toate acestea, informațiile legate de sănătatea mentală recomandă păstrarea echilibrului, atât în utilizarea gadget-urilor, cât și în privința gaming-ului.
Conform aceluiași studiu, gaming-ul poate îmbunătăți viețile oamenilor prin socializarea online și reducerea stresului, acesta promovând adaptarea la o comunitate. În cele mai multe cazuri, acesta reduce singurătatea; de asemenea, gaming-ul e, de obicei, mai puțin dăunător decât alte mecanisme utilizate de oameni pentru a face față stresului și sentimentelor neplăcute, precum consumarea de alcool sau droguri. Este și o modalitate mai puțin costisitoare, pentru cei care dețin deja echipamentul necesar.
Cu toate acestea, sunt evidențiate și efectele negative pe care le poate avea gaming-ul, care poate reprezenta riscuri pentru indivizii mai vulnerabili, în special persoanele minore și cele care au riscul de a dezvolta gaming disorder. Astfel, gaming-ul în exces are un impact negativ, reprezentând un pericol pentru sănătatea psihică, cea fizică și ciclurile de somn. Astfel, perioade mai lungi de izolare în care primează activitatea bazată pe utilizarea tehnologiei și interacțiunea față în față extrem de limitată se pot solda în stiluri de viață nesănătoase, intensificând bolile cauzate de tehnologie. De asemenea, datorită acestora pot apărea dificultăți la readaptarea socială atunci când criza cauzată de Covid-19 va trece.
Am discutat cu gameri tineri, care ne-au prezentat perspectiva lor asupra efectului gaming-ului în timpul pandemiei.
Ted are 19 ani, e student și e pasionat de jocurile pe calculator.
„Pot zice că gaming-ul m-a salvat în perioada autoizolării. A fost modalitatea perfectă de a mă distrage și de a mă duce departe de haosul de afară”, susține acesta.
Studentul a evidențiat beneficiile pe care le prezintă, din perspectiva lui, această activitate:
„Comparând gaming-ul cu alte „activități de divertisment”, precum scroll-ul nesfârșit pe instagram sau facebook, pot spune că aduce beneficii. În funcție de jocurile jucate, se pot dobândi diferite abilități: o reacție mai rapidă, capacitatea de organizare eficientă a timpului, în special în situații presate de timp, și o comunicare mai bună cu coechipierii”.
Cu toate acestea, pe timpul pandemiei, jocurile pe calculator i-au adus și dezavantaje lui Ted, datorită excesului:
„Petreceam îngrijorător de mult timp jucându-mă, minim 5 ore pe zi. Fiind expus atât de mult timp în întuneric, în fața monitorului, am început să am probleme de vedere. Poate deveni addictive cu siguranță, și cu foarte mare ușurință”.
Dragoș are 20 de ani și e, de asemenea, un student pasionat de jocurile online. Acesta consideră, de asemenea, că acestea l-au ajutat enorm să treacă peste perioada autoizolării: „La început eram puțin speriat de gândul că o să fiu închis în casă atâta timp, dar, petrecându-mi majoritatea timpului cu prietenii pe jocuri m-a deconectat de la toată nebunia.”
„Cumva, când petreceam timp în fața laptop-ului, uitam complet că sunt forțat de împrejurimi să îmi petrec cam toată ziua în casă”, a adăugat acesta.
Dragoș a fost, de asemenea, un adept al excesului:
„Stăteam în medie 8-9 ore pe zi doar să mă joc”. Tânărul a prezentat efectele negative pe care le-a avut acest exces asupra lui, din punct de vedere fizic: „Erau unele zile când, după o sesiune intensă de gaming, mă puneam în pat cu o durere groaznică de cap și de ochi; în unele zile, mă durea chiar și spatele de la atât stat pe scaun.”
Acesta a subliniat dezavantajele pe care le poate aduce această activitate din punct de vedere financiar:
„Te joci ca să te simți bine, nu consider că jocurile dau dependență. Banii investiți într-un joc sunt problema. Odată ce ai început să plătești pentru diferite servicii în jocuri, e greu să te mai abții din a o face.”
Alex are 19 ani și e student. Și în cazul lui, jocurile au fost partenerul de autoizolare:
„A fost o perioadă destul de dificilă, fiind nevoit să stau în casă foarte mult. Jocurile pe calculator au fost un exponent extrem de important din punct de vedere recreațional, pentru că m-au ajutat să țin legătura cu prietenii mei. De asemenea, m-au ajutat să îmi mai iau gândul de la examenele și temele pentru facultate.”
Acesta pune mare preț pe moderație, fiind conștient de efectele pe care le poate aduce dependența de jocuri video:
„Pot fi foarte addictive, mai ales pentru persoanele care nu se pot integra în societate. Pentru mine, jocurile video reprezintă o relaxare a minții și a corpului. Din fericire, în cazul meu, nu pot fi dăunătoare, pentru că aș alege oricând să ies afară în loc să stau în fața calculatorului.”
Sursa: The Conversation
Andreea Bordea
