Facultatea de acasă poate fi dificilă, stresantă, iar deadlineurile cad grămadă peste calendar, însă modul de învățare poate fi și unul interactiv și motivant. În sensul acesta studenții Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării din Cluj-Napoca, de la Departamentul de Jurnalism și Media Digitală au avut posibilitatea de a sta la discuție cu jurnalistul și prezentatorul emisiunii Starea Nației, Dragoș Pătraru.
Dragoș Pătraru a povestit studenților despre cariera sa de jurnalist, despre obstacolele pe care le-a întâlnit, ce a fost jurnalismul când acesta a pătruns în domeniu și care sunt avantajele și dezavantajele acestei meserii. Acesta a fost contactat de studentul in anul III Razvan Dan, iar discutia a fost condusa de Lect. Dr. Oana Ometa. Studenții au participat în număr considerabil și numeroase au fost și curiozitățile acestora.
Fiecare student la jurnalism îsi dorește propria sa producție TV sau radio cu toate acestea Dragoș Pătraru povestește că acum 20 de ani nu știa ce înseamnă viața, dar i-a incurajat pe studenți că în calitate de viitori jurnalișți, la 20 de ani pot scrie știri în regulă, iar prin exercițiu învață cum să o facă bine, pot învăța chiar și cum să facă investigații, dar să scrie pentru o asemenea emisiune, spre exemplu, este însă foarte greu și este necesar să treacă prin niște etape care nu trebuie sărite.
„Trebuie să știi să treci prin anumite faze ale vieții ca să știi despre ce vorbeșți, dacă n-ai avut experiențe de viață este foarte greu să te raportezi. Cu toate acestea, eu de exemplu, și citesc în fiecare zi. Din păcate la momentul actual avem mulți jurnalisti care au scris mai mult decât au citit. Să ajungi direct să scrii e foarte greu, noi am scris vagoane de ziare. Am scris 14 ani zeci de articole în fiecare zi”, povestește Dragoș Pătraru
Perioada tinereții este un pământ fertil pentru orice proiect, este timpul perfect pentru asumarea riscurilor
„La vârsta asta trebuie să-ți asumi cele mai mari riscuri pentru că eșecul te face să înveți foarte mult. În momentul în care n-ai nimic trebuie să riști.”, spune Dragoș Pătraru
I-a adus pe studenți cu picioarele pe pământ, le-a explicat ce înseamnă să fii jurnalist tânăr la început de drum și cum se construiește experiența. Nu este de ajuns să știe să facă doar un lucru, trebuie să fie bun aproape la toate și să își asume cu responsabilitate ceea ce fac și transmit, deoarce informația este materia primă cu care lucrează.
„Pe un jurnalist nu mai dă nimeni 2 bani oricât de bun ar fi, dacă nu este în stare să facă un proiect și să obțină finanțare și apoi să fie capabil și să îl suțină.”
Pe parcursul întâlnirii jurnalistul a vorbit și despre ce crede despre presa românească și cum privește el reacțiile negative în online
„Eu nu cred că presă românească este e o glumă, deoarece sunt foarte mulți jurnaliști onești care își fac meseria așa cum pot și furnizează materiale în regulă. Te poți simți de multe ori descurajat, uneori iritat de tot ceea ce se spune și de toți care cred că ei știu cel mai bine, dar cu toate acestea dacă îți place ce faci și ești util celorlați atunci fă asta în continuare și ce trebuie să învățați din prima este să nu vă modelați comportamentul după comentariile negative. Toți oamenii aceștia care împart comentarii negative, cum spunea Umberto Eco, sunt oamenii care vorbeau la crâșma din sat și acum internetul le-a dat o voce tuturor.”, mărturisește jurnalistul.
Cu toate acestea consideră că există trei tipuri de jurnalișți. Jurnalistul tradițional ce reprezintă nevoile publicului și „țipă cu o portavoce la institutitiile statului”, jurnalistul corporatist ce se adresează oamenilor și instituțiilor care nu satisfac nevoile corporației respective și în cele din urmă jurnalistul instituțiilor care reprezintă instituția și țipă la cetățeni că tot ceea ce fac aceștia fac greșit. În discuția cu studenții le-a lăsat acestora libera alegere ce fel de jurnaliști vor să devină. Consideră că în această meserie jurnalistul nu are menirea să spună oamenilor ce trebuie să audă sau ce vor să audă, ci adevărul așa cum este el. Îi încurajează să se afirme și să acționeze, dar să nu rămână dezamăgiți dacă oamenii poate nu îi vor citi sau asculta, deoarece, el crede că oamenii aleg canalul de televiziune sau cel de radio care le furnizează confirmări și nu le pune ideologiile la încercare, nu le creează niciun semn de întrebare, iar în dezvoltarea fiecăruia este necesar să apară câte un semn de întrebare.
„Mintea lentă va ajunge să lase mintea rapidă, mintea emoțională să lucreze singură. Omul obișnuit zice: de ce să-mi pun la îndoială convingerile? Acest lucru trebuie făcut, dacă vrei să evoluezi.”, mai spune el.
Cu ce impresii au rămas studenții după interacțiunea cu Dragoș Patraru?
Ovidiu Costache este student în anul I la Jurnalism, iar întâlnirea cu Dragoș Pătraru a fost, din punctul său de vedere ,,cea mai motivantă discuție pe care o poți avea cu un jurnalist experimentat”. I-a plăcut faptul că a spus lucrurilor pe nume, acest lucru a ajutat la înțelegerea faptului că meseria nu este pentru oricine, chiar dacă aparențele spun altceva.
,,Îmi va rămâne-n minte pentru mult timp ceea ce a tot repetat pe parcursul a trei ore de discuții, și anume, faptul că dacă ai cu adevărat o pasiune, nu poate există sintagma „N-am timp.”
De aceeași opinie este și Adriana Tiodar, colega lui Ovidiu. Spune că această discuție a fost ca o ,,pastilă de determinare și motivație”.
Octavia Cozma este și ea studentă în anul I la jurnalism, și ne mărturisește că ceea ce i-a rămas în minte a fost faptul că experiența se câștigă practicând, prin muncă și perseverență.
,,Ajungi la anumite performanțe abia după ce încerci diferite domenii și găsești locul în care poți să îți pui în valoare talentul și abilitățile”.
Sergiu Fitu, a rămas cu ideea că nu totul se rezumă la o plăcere de durată scurtă și că o carieră înseamnă ceva de durată lungă.
,,Plăcerea oferită de carieră ar putea să reprezinte mult mai mult decât lucrurile simple pe care oamenii le vor ca banii, faima, statutul social.”
„În viață, trebuie să ai un ideal bine definit, că să știi spre ce te îndrepți”,
povestește Ionuț Albu, de asemenea student. Pe lângă aceasta crede că mai ai nevoie și de ambiție, iar comentariile răutăcioase nu trebuie să-ți stea în cale.
Andreea Cristina Prejbeanu, studentă în anul 1 la Media Digitală spune ca i-a rămas întipărit în minte că „pentru a putea fi un jurnalist bun, trebuie să știi să scrii, dar mai ales să știi să citești.”
Răzvan Dan este student în anul III și reporter la Cluj24.ro și povestește în urma acestei interacțiuni că
„oricât ai încerca să îți mulțumești toți cititorii, nu vei reuși asta niciodată.” A înțeles că indiferent că subiectul va afecta sau nu, acesta trebuie publicat, în ciuda comentariilor negative. Transmite și un mesaj cititorilor si anume ,,dacă intrați în domeniul jurnalismului, sunteți precum fotbaliștii. Dacă dați gol vă aplaudă, dacă ratați vă înjură. Dai gol când scrii ceva ce le convine, ratezi când scrii ceva ce nu le convine. Mi-am dat seama de acest lucru din experiența scurtă avută în presă. Te vor înjura mulți, dar trebuie să fii puternic psihic și să treci peste!”
Sursa: Facebook JMD
Dana Coțovanu
