Românii și-au votat reprezentații în Parlament în data de 11 decembrie pentru următorii patru ani. Partidul Social Democrat (PSD) a câștigat cele mai multe mandate, fiind urmat de Partidul Național Liberal (PNL) și un partid nou înființat (în februarie 2016), Uniunea Salvați România (USR). Deși în număr mai mic, mandate de deputați și senatori au mai obținut cei din Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR), Alianța Liberalilor și Democraților din România (ALDE) și Partidul Mișcarea Populară (PMP).
Conform Biroului Electoral Central (BEC) PSD a obținut la Senat 45,43% din voturi, PNL 20,32% iar USR 8,97%, potrivit datelor parţiale prezentate, în timp ce la Camera Deputaţilor PSD are 45,31%, PNL 19,99%, iar USR 9.92%.
La Cluj PNL a câștigat alegerile parlamentare la aproximativ două procente distanță față de PSD. Conform rezultatelor prezentate de Biroul Electoral de Circumscripție Județeană Cluj, PNL a obținut 27,63% la Camera Deputaților și 27,99% la Senat, iar PSD 25,92% pentru Camera Deputaților și 26,17% pentru Senat.
La vot s-au prezentat 244.576 de clujeni, procentajul fiind de 40,5%, Clujul fiind printre județele fruntașe în ceea ce privește numărul de votanți. La nivel național s-a înregistrat un număr scăzut de prezență la vot al tinerilor (aprox. 5%), care deși au avut gratuitatea transportului dus-întors în cadrul Căilor Ferate Române (CFR) nu au ieșit să-și aleagă reprezentanții în legislativ. Prezența totală la vot la nivel național a fost de 39,49%.
O noutate în cadrul acestor alegeri a fost sistemul informatic. La fiecare secție de votare a existat un sistem de scanare format din scanner și tabletă care înregistra în timp real datele legate de votanți și prezența la vot. Fiecare cetățean a trebuit să prezinte cartea de identitate care i-a fost scanată, s-a semnat pe listele printate, după care a primit ștampila și buletinele de vot. De asemenea, au existat două platforme pe care s-au putut urmări în timp real date legate de vot: http://radar.ithub.gov.ro/ și http://prezenta.bec.ro/.
În urma alegerilor parlamentare deputații și senatorii aleși vor depune jurământul și vor avea un mandat de patru ani. De asemenea, conform Constituției președintele țării Klaus Iohannis va trebui să participe la consultări cu partidul majoritar sau, în lipsa unei majorități, cu partidele din legislativ și să propună un prim-ministru. Premierul propus va trebui să își construiască echipa de miniștri în zece zile și să ceară un vot de încredere în Parlament. Dacă propunerea președintelui va fi respinsă prin vot, procedura se poate repeta de maxim două ori. Dacă votul este negativ și în cele două reluări, președintele are dreptul să dizolve Parlamentul și să se organizeze alegeri anticipate.
Loredana Bertișan/ Sursă fotografiilor: www.știrileprotv.ro și http://radar.ithub.gov.ro.
