Joi, 10 mai, de la ora 14:00, la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării în Clădirea FSPAC 2, de pe Strada Minerilor, nr. 85, a avut loc o discuție pe baza unui nou volum semnat de Alina Mungiu Pippidi, “În căutarea unei bune guvernări. Cum au scăpat alte țări de corupție?”
Întâlnirea a fost deschisă de Indrei Rațiu de la CRD (Centrul Rațiu pentru Democrație), iar ca invitați au fost prezenți: prof. Gabriel Bădescu, director la CSD (Centrul pentru Studiul Democrației), șeful departamentului de Științe Politice al Universității Babeș-Bolyai și Peter Eckstein-Kovacs, om politic și avocat.
Alina Mungiu Pippidi a analizat în cartea sa, două sute de țări contemporane, studii de caz istorice și șapte țări, care în ultimele decenii au evoluat spre o mai bună guvernare (Estonia, Georgia, Chile, Uruguay, Botswana, Taiwan și Coreea de Sud). Cartea își propune să răspundă la două întrebări importante: De ce unele societăți reușesc să controleze corupția astfel ca aceasta să fie doar o excepție, pe când alte societăți rămân sistematic corupte?; Cine a reușit să evolueze de la o societate coruptă sistematic la una transparentă și responsabilă și cum poate fi emulat acest exemplu?
Date despre autoare:
Alina Mungiu Pippidi este doctor în psihologie socială a Universității din Iași, este recunoscută internațional cu peste 2.000 de citări academice, iar din anul 1989 este un activist al Societății Civile din România. De asemenea, este inițiatoare a Contractului cu România și a Contractului cu Clasa Politică (1996), lider al Coaliției pentru un Parlament Curat (2004) și fondatoare a României Curate (2010). În prezent este profesor de studii de democrație la Hertie School of Governance din Berlin, fiind lider ERCAS (European Research Centre for Anti-Corruption and State-Building), centru pentru o mai bună guvernare. Este președinte fondator al Societății Academice din România și consultant pentru mai multe instituții și guverne europene (Olanda, Austria, Suedia), pentru Banca Mondială, NATO și FMI.
Printre cele mai importante cărți ale sale, regăsim: A Tale of Two Villages (CEU Press, 2010), Românii după ’89 (Humanitas, 1995), iar la editura Polirom au apărut: Doctrine politice. Concepte universale și realități românești (1998) sau De ce nu iau românii premiul Nobel (2012, 2014).
Lansarea de carte s-a încheiat cu o sesiune de discuții și comentarii finale la care au fost invitați să ia parte și studenții.
Evenimentul a fost organizat în parteneriat cu Asociația “Ține de Noi”, Societatea Academică din România (SAR), Centrul pentru Studiul Democrației (CSD) și Editura Polirom.
Gheorghița Boriceanu / Sursa foto: Pagina de facebook FSPAC
