O alternativă pentru tinerii care vor să interacționeze cu persoanele din alte culturi, să se formeze într-un anumit domeniu și să se dezvolte personal o reprezintă proiectele Erasmus+, care au acum un buget cu 40 de procente mai mare decât în anii precedenți.
Anual, mii de tineri, studenți sau elevi, aplică pentru participarea la mobilitățile Erasmus+ de scurtă durată, care se desfășoară în diferite țări de pe teritoriul Europei. În anul 2018, bugetul alocat în România pentru astfel de proiecte a fost de 56.510.550 euro, iar între 2014 – 2020, Uniunea Europeană alocă un buget total de 14,7 miliarde de euro pentru educație, formare, tineret și sport.
Aceste mobilități sunt, de fapt, proiecte instituționale prin care se realizează activități în țara gazdă; totuși, programul acestor proiecte diferă în funcție de domeniu și poate cuprinde de la cursuri de formare, plasamente, activități de predare, stagii pentru studiu, de formare sau voluntariat, până la schimburi de tineri sau activități de tip job-shadowing.
„Am mers într-o grămadă de țări cu programe de formare pentru youth workers” – Dimitrios Takos
„Eu cu asta mă ocup în afara jobului. Am mers într-o grămadă de țări cu programe de formare pentru youth workers (n.r. lucrători de tineret).”, spune Dimitrios Takos. Ca mulți participanți la astfel de proiecte, acesta aplică din plăcere. Dimitrios e un grec de 45 de ani care gesticulează mult, vorbește tare și face mereu câte-o glumă și care lucrează în domeniul imobiliar. Fiindcă rămâne cu destul de mult timp liber după ce iese de la birou, un prieten i-a dat cu câțiva ani în urmă un imbold să își găsească un hobby și i-a recomandat un proiect Erasmus+ în Spania. „Atunci mi-am dat seama cât de mult îmi place să iau parte la astfel de programe, să vorbesc cu oamenii și să le aflu perspectiva. Acum am o rețea de prieteni în toată lumea, că de multe ori nici nu-mi mai trebuie Airbnb*.” (râde)
Cine beneficiază de astfel de mobilități?
Beneficiarii proiectelor Erasmus+ sunt atât studenții și elevii, cât și cei care facilitează procesul de învățare (profesori, formatori, lucrători de tineret, personal de conducere sau administrativ etc.), însă aceștia din urmă nu primesc finanțare directă, ci organizația care îi trimite e responsabilă cu solicitarea finanțării.
De asemenea, cei care fac parte din domeniul școlar sau al educației adulților pot participa la Parteneriate Strategice, o alternativă a programelor clasice de mobilitate.
Majoritatea proiectelor de acest fel din România se desfășoară de obicei în cadrul unor organizații non-guvernamentale sau de tineret, care au grijă să faciliteze procesul de aplicare pentru participanți și să comunice cu organizația gazdă unde se va desfășura stagiul respectiv.
*Airbnb – platformă online care oferă cazare la prețuri avantajoase în casele oamenilor
„Noi am aplicat în general pentru proiecte EVS, youth exchange-uri și traininguri pentru youth workers. Competiția e destul de mare în România la Erasmus, că nu prea sunt alte surse de finanțare serioase pentru ONG-uri. Și sunt o groază de ONG-uri care se ocupă doar cu scris de proiecte fiindcă se finanțează din asta. Dar cred că asta e ceva interesant ca fenomen în România…că e competitia mare și sunt multe ONG-uri care fac schimburi de tineri ca să câștige niște bani. Și sunt așa niște oameni care scriu proiecte pe bani la modul profesionist.”
[La noi] Ca să scrii un proiect trebuie să scrii foarte detaliat și cu o groază de explicații, iar în alte țări nu e deloc așa. Adică la EVS văd că nu mai e așa mare concurența. că și-a dat lumea seama că e greu să faci un EVS*. Dar la traininguri e o competiție mult mai mare, că sunt și bani mai puțini, adică se finanțează mai puține proiecte.
M-am uitat pe un proiect scris de o organizație din Malta, fiindcă cel depus de noi a fost refuzat de trei ori. Și proiectul ăsta era așa cu bullet points și am zis că „păi ce-i asta…că nu luăm nici 10 puncte cu bullet point în România…” Trebuia să scriu romane.” – Diana Șutea, fost director de centru internațional de tineret, actual membru în bordul director al aceluiași centru
*EVS = în română SEV (Serviciul European de Voluntariat)
Specificul unui proiect Erasmus+
Proiectele Erasmus+ durează de obicei de la 2-3 zile până la 14 zile în funcție de tipul și de domeniul ales și în general mizează pe dezvoltarea personală, profesională și socială a aplicanților într-un context internațional în care aceștia pot pune în practică diverse competențe, cunoștințe și atitudini.
În cadrul stagiilor de formare – adresate de obicei lucrătorilor de tineret -, organizația gazdă caută să învețe participanții cum să aducă îmbunătățiri procesului de predare, formare și învățare a profesioniștilor din aceste domenii prin metode non-formale.
Există, de asemenea, posibilitatea participării la un proiect care are scopul de a învăța sau aprofunda competențele unei limbi străine.
„E deja al doilea proiect de acest gen la care particip și abia acum încep să prind gustul, pentru că am căpătat și curaj. Până acum a fost așa, mai mult o acomodare cu mediul și oamenii, fiindcă la noi în Moldova lucrurile astea neconforme sunt privite mai diferit. Pot să spun, totuși, că vorbesc mai bine engleza. Bine, poate e doar părerea mea, dar mi se pare că am mai multă încredere să vorbesc cu străinii acum decât în primul proiect (râde).”, declară Ionela Costin, studentă la Comunicare și Relații Publice la Universitatea de Stat din Moldova.
Prin astfel de proiecte se încearcă nu doar conștientizarea importanței și înțelegerea culturilor noi, ci și dezvoltarea unui spirit de apartenență la valorile europene, îndemnând participanții să devină cetățeni activi în comunitatea din care fac parte.
Astfel că participantul revine acasă cu un pachet de cunoștințe noi, cu un specific aparte în funcție de domeniul ales. Se înțelege, așadar, că Erasmus+ creează o punte între educația formală, nonformală și formarea profesională, făcând procesul mecanismelor de învățare accesibil tuturor.
„Pentru cei care pleacă pentru prima oară în astfel de proiecte, trebuie să înțeleagă că nu e o călătorie pe fonduri europene de genul «Mă duc și eu să mă plimb pe gratis!», ci mai mult decât atât. E o oportunitate, o șansă la învățare și la socializare cu persoane cu care poate nu te-ai întâlni în mod normal. Dar nu vă fie frică, aveți timp să vă și plimbați!”, spune Ionela.
Material realizat de Antonia Tomuș
