Era tehnologiei e aproape de apogeu, iar rețelele de socializare au devenit o mare parte a vieților oamenilor de pretutindeni. Acestea sunt considerate un esențial al vieții cotidiene, lumea virtuală începând, în unele cazuri, să o acapareze pe cea fizică.
Fiind utilizate frecvent de un număr imens de oameni de pe întregul glob, structurile celor mai cunoscute platforme de social media sunt actualizate constant, pentru a limita pe cât posibil publicarea de conținut care instigă la ură, care promovează rasismul sau alte forme de discriminare, sau care prezintă informații eronate, cu scopul de a înșela utilizatorii.
Conform Broadband.com, oamenii petrec în medie nu mai puțin de 144 de minute pe zi navigând pe rețelele de socializare. În principiu, omul modern petrece în jur de 2 ore din zi ancorându-se în universul virtual furnizat de un gadget, fie că e un smartphone, un laptop sau o tabletă – există, totuși, o mulțime de cazuri în care oamenii petrec mult mai mult timp pe social media, mulți dintre ei devenind dependenți de internet.
Rețelele de socializare de vârf au atins un număr impresionant de utilizatori zilnici. Conform aceleiași surse, Facebook se plasează pe primul loc, având 1.4 miliarde de utilizatori activi zilnic, și e urmat de Instagram, care are, în medie, 500 de milioane.
Având un impact atât de mare asupra populației, rețelele de socializare lucrează constant la update-uri pentru a se îmbunătăți. Astfel, au fost introduse recent o mulțime de instrumente, prin care este limitat conținutul fals sau care promovează ura, acesta fiind foarte des întâlnit pe social media.
Facebook a suferit multe schimbări în acest sens.
Conform Associated Press, au fost dezactivate zilele trecute 200 de conturi care aparțineau unor grupuri care încurajează supremația albilor, promovând rasismul și violența asupra minorităților.
”Am văzut că aceste grupuri plănuiau să meargă la protestele antirasiste, iar, în unele cazuri, aveau de gând să facă asta înarmați”, a declarat Brian Fishman, directorul politicii contraterorismului și al organizațiilor periculoase din cadrul platformei Facebook, citat de aceeași sursă.
De asemenea, compania a început, la sfârșitul lunii trecute, verificarea conturilor virale, cerându-le deținătorilor să prezinte un act de identitate, spune The Verge. Rolul acestei reglementări este de a promova autenticitatea conținutului accesat de utilizatori.
Facebook a anunțat într-o postare pe blog la începutul lunii mai că inteligența artificială utilizată de platformă avansează, pentru o mai bună identificare a postărilor care conțin discurs cu ură.
De asemenea, platforma a identificat, prin intermediul inteligenței artificiale, peste 50 de milioane de postări care conțineau informații false legate de pandemia de Covid-19. Postările respective au fost marcate cu etichete pentru avertizarea utilizatorilor.
În ciuda introducerii instrumentelor menționate anterior, compania a fost criticată dur pentru că nu a luat măsuri în privința tweet-urilor postate recent de Donald Trump, în legătură cu protestele împotriva rasismului care încă au loc peste tot în Statele Unite.
Cu toate acestea, Mark Zuckerberg, co-fondatorul Facebook, a declarat printr-o postare că susține mișcarea Black Lives Matter și că va revizui politica platformei, cu posibilitatea adoptării unor noi amendamente, conform CNN.
Utilizatorii realizează, de asemenea, un contrast între Facebook și platforma sa rivală, Twitter, care a ascuns tweet-urile președintelui Americii, explicând că acestea „ridicau în slăvi actele de violență”, spune BBC.
Twitter a fost extrem de implicat în acest sens. La începutul lunii martie, regulile platformei legate de postările care promovează ura au fost actualizate, incluzând discriminarea pe baza vârstei sau a anumitor dizabilități sau boli. Astfel, postările raportate pentru încălcarea acestei reguli sunt șterse, iar conturile utilizatorilor care le-au publicat sunt suspendate.
Această extindere a urmat-o pe cea din iulie 2019, prin intermediul căreia discriminarea pe bază de religie a fost adăugată formelor de ură inadmisibile în cadrul platformei.
Twitter a acționat, de asemenea, în privința pandemiei globale de Covid-19 care a izbucnit la sfârșitul lunii februarie. Au fost introduse etichete în cadrul rețelei, care au rolul de a evidenția postările care conțin informații înșelătoare sau neverificate.
Aceste etichete promovează furnizarea unor informații veridice, cu scopul de a pune capăt manipulării în masă a utilizatorilor.
Snapchat a acționat, de asemenea, în privința postărilor controversate ale lui Donald Trump. Conform The Verge, platforma a încetat promovarea contului președintelui după ce a fost sesizat faptul că acesta promovează ura și violența. Contul președintelui nu a fost șters, dar nu mai apare în secțiunea Discover a aplicației, care promovează personalități cunoscute, celebrități sau influenceri.
Platforme muzicale precum Spotify, Apple Music sau Bandcamp s-au implicat de asemenea în mișcarea antirasistă inițiată în onoarea lui George Floyd, luând parte la Blackout Tuesday. Spotify a difuzat o secvență audio de 8 minute și 46 de secunde cu un impact emoțional puternic. Aceasta consta în sunetul unei respirații îngreunate, și a fost difuzată drept omagiu adus victimelor rasismului, fiind, simultan, un instrument în combaterea acestei probleme seculare.
Sursa: Pexels
Andreea Bordea
