Fostul procuror șef al Direcției Naționale Anticorupție, Laura Codruța Kovesi, a câștigat marți procesul intentat statului român, ca urmare a demiterii sale. Magistrații de la Curtea Europeană a Drepturilor Omului ( CEDO) au stabilit, în unanimitate de voturi, că acesteia i-a fost suprimat atât dreptul la liberă exprimare, cât și cel la un proces judiciar, prin care să poată contesta revocarea sa de către CCR. Laura Codruța Kovesi nu a cerut despăgubiri.
CEDO a condamnat decizia statului român de revocare prematură a Laurei Codruța Kovesi, înainte de încheierea mandatului. Curtea sesizează o încălcare a articolelor 6 și 10 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului în acest caz, informează Agerpres.
În cadrul comunicatului de presă emis, CEDO prevede faptul că „dreptul reclamantei la libertatea de exprimare a fost încălcat, deoarece ea a fost revocată din funcție pentru aceste critici care se refereau la probleme de interes public, critici pe care le-a exprimat în exercitarea atribuțiilor sale de serviciu.”
De asemenea, comisia a semnalat și impactul negativ avut asupra puterii de exprimare a procurilor în spațiul public:
„Severitatea măsurii a putut avea și un efect descurajant asupra reclamantei, dar și a altor procurori și judecători de a mai participa la dezbateri publice în legătură cu modificări legislative care afectează sistemul judiciar sau, în general, independența acestuia.”
„Această decizie a Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) clarifică, în primul rând, o chestiune de principiu legată de independența procurorilor și, implicit, a sistemului judiciar, dar mai sunt și alte lucruri pe care le lămurește. Atunci când am introdus acțiunea la CEDO am declarat că <<doresc stoparea îngenuncherii procurorilor, doresc stoparea aplicării unei astfel de proceduri abuzive și altor procurori cu funcții de conducere, întrucât decizia Curții Constituționale poate fi invocată ca precedent pentru revocarea oricărui procuror care deține o funcție de conducere în Ministerul Public>>”, a declarat Laura Codruța Kovesi, citată de Digi 24.
Actualul procuror-șef al Parchetului European a continuat prin a transmite următoarele:
„Nu am depus o cerere pentru despăgubiri bănești, pentru că am considerat că decizia CEDO este suficientă pentru mine ca remediu, dar și pentru că nu doream ca o potențială compensație să fie plătită din bugetul de stat, implicit din banii românilor. Sper ca această hotărâre să reprezinte o reparație simbolică pentru toți magistrații hărțuiți în ultimii ani! Sper ca această decizie să dea curaj magistraților români! Pentru toți cei care ne-au susținut, pentru cei care au susținut statul de drept, indiferent de riscurile, de intimidările și hărțuirile la care au fost supuși, astăzi este un moment important și reamintesc ceea ce am spus în ziua revocării: să nu abandonăm!”.
În ceea ce privește reacția președintelui Klaus Iohannis, acesta a atras atenția asupra neregulilor de la nivelul Curții Constituționale a României (CCR):
„Credibilitatea CCR, afectată oricum de unele decizii controversate luate în ultimii ani, este acum şi mai puternic zdruncinată. CCR face parte din ansamblul autorităţilor statului român şi este obligată să respecte la rândul ei Constituţia. CCR are obligaţia de a revizui de îndată nu numai decizia referitoare la revocarea doamnei Kovesi, dar şi orice alte decizii luate în considerarea unor simple declaraţii, fie ele şi politice. Reamintesc faptul că la referendumul din 2019, românii au decis că atribuțiile Curții Constituționale trebuie modificate Hotărârea CEDO de astăzi ne arată, dacă mai era nevoie, cât de necesară este o reformă la nivel constituțional a acestei instituții.”, a afirmat președintele în cadrul unei declarații de presă.
Pe de altă parte, președintele CCR, Valer Dorneanu, susține că la baza deciziei de marți a Curții Europene nu s-ar afla de fapt vreo hotărâre finală a instituției pe care o conduce, ci dimpotrivă, aspectele prezentate în comunicat de CEDO nu vizează vreo greșeală a CCR.
„I-aş ruga pe toţi care vor să analizeze obiectiv decizia CEDO, în raport de Curtea Constituţională, să observe următorul lucru: n-am fost noi atacaţi de doamna Kovesi, nu noi am figurat parte acolo, iar cine citeşte cu obiectivitate şi fără părtinire decizia CEDO, să vadă că nu o să găsească nicio critică la adresa deciziei Curţii Constituţionale sau a activităţii Curţii Constituţionale şi o să vadă, în esenţă, că nu decizia Curţii Constituţionale sau o anumită conduită a Curţii Constituţionale a stat la baza deciziei”, a explicat acesta pentru Agerpres.
În același context, și-a exprimat părerea și procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Justiție și Casație, Gabriela Scutea, care afirmă că decizia CEDO întărește dreptul la opinie al procurorilor:
„Hotărârea CEDO creează premisele regândirii procedurilor de revocare din funcție a procurorilor, în lumina recomandărilor formulate de organismele europene cu expertiză, prin întărirea rolului Consiliului Superior al Magistraturii ca garant al independenței justiției și for reprezentativ pentru sistemul judiciar. Numai dialogul în cadrul interinstituțional poate conduce la generarea mecanismelor legale unanim acceptate prin care să se asigure că membrii autorității judecătorești se bucură de protecție împotriva arbitrariului, iar exercițiul acestui drept este efectiv. Întărind considerentele reținute de CEDO, absența controlului judiciar asupra deciziei politice de revocare din funcție nu este în interesul funcționării statului în general, în context constituțional, și nici în beneficiul cetățenilor”, menționează aceeași agenție de presă.
La sfârșitul anului 2018, Laura Codruța Kovesi a efectuat demersurile către CEDO, prin care reclama modul abuziv în care a fost tratat cazul său, potrivit Digi 24.
Președintele Klaus Iohannis a semnat actul care definitiva revocarea fostului șef al DNA pe 9 iulie, în urma deciziei CCR și a presiunilor sale, după ce refuzase inițial cererea expusă de fostul ministru al Justiției, Tudorel Toader, de a o demite.
Sursa: Agerpres/Alex Micsik
Bianca Pop
