Președintele Klaus Iohannis a decis instituirea stării de urgență, la nivel național, în contextul prevenirii infecției cu coronavirus (COVID – 19), care a afectat până la acest moment peste 100 persoane aflate pe teritoriul țării. Măsura va intra în vigoare începând de luni, 16 martie.
Potrivit art. 93 din Constituția României, președintele are dreptul de a institui atât starea de asediu, cât și starea de urgență la nivel național ori în unele unități administrativ-teritoriale, atunci când țara se confruntă cu situații de criză care impun categoric luarea unor astfel de măsuri excepționale. Decizia trebuie încuviințată de către Parlament într-un termen de cel mult 5 zile.
Ce înseamnă stare de urgență?
Starea de urgență este metoda prin care autoritățile au dreptul de a lua o serie de măsuri excepționale, de natură politică, economică ori de ordine socială, care au în vedere apărarea și siguranța națională, ocrotirea securității și a democrației constituționale, respectiv prevenirea, limitarea ori înlăturarea urmărilor unor dezastre.
Documentul normativ care reglementează un astfel de cadru este ordonanța de urgență OUG nr. 1 din 21 ianuarie 1999 privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență. Conform documentului precizat, starea de urgență poate fi instituită pe o perioadă de cel mult 30 de zile, cu posibilitatea de prelungire, dacă situația o impune.
Ce se întâmplă la nivelul țării atunci când a fost instituită starea de urgență?
Starea de urgență presupune trecerea unor atribuții care le revin autorităților publice centrale sau locale în competența autorităților militare sau a celor menționate expres în decretul de instituire a urgenței, conform art. 7 din OUG 1/1999.
Precizăm că deși mai jos vom menționa posibilele măsuri care pot fi luate în această perioadă, totuși autoritățile vor decide care dintre acestea sunt potrivite și care necesită a fi adoptate în situația de față. În acest context, Guvernul României a emis un comunicat prin care menționează:
„Având în vedere enunțarea în spațiul public/mediul online a posibilelor măsuri care pot fi luate în cadrul stării de urgență, fără a se menționa faptul că NU toate aceste măsuri sunt luate în mod obligatoriu, menționăm faptul că vor fi avute în vedere DOAR acele măsuri necesare în combaterea răspândirii noului coronavirus – COVID-19. Facem apel la responsabilitate și în acest caz în modul de prezentare a cadrului legal și a măsurilor care pot avea legătură cu motivul pentru care a fost anunțată decizia referitoare la starea de urgență.”
În situația se față se impun câteva precizări:
- Cetățenii nu trebuie să intre în panică, ori să își facă griji cu privire la resursele necesare traiului deoarece legea impune, ba chiar obligă agenții economici să nu întrerupă aceste servicii. În concret, potrivit aceluiași document citat anterior, în această perioadă conducătorii autorităților publice și operatorii economici care se ocupă de furnizarea serviciilor ce țin de utilitatea publică (energie, sănătate, alimentație, alimentare cu apă, comunicații etc.) sunt obligați să continue furnizarea acestor servicii pentru populație și pentru forțele de apărare a țării.
- Potrivit art. 3 al OUG 1/1999, în perioada stării de urgență nu poate fi limitat dreptul la viață (decât în cazurile în care decesul a survenit în urma unor acte licite de război), nu pot fi impuse tortura ori tratamentele inumane și degradante, este interzisă condamnarea pentru infracțiuni neprevăzute în dreptul național și internațional și este interzisă restrângerea accesului liber la justiție.
Dintre eventualele măsuri excepționale care pot fi luate de către autorități în această perioadă și care sunt prevăzute în OUG 1/1999, precizăm:
- limitarea sau interzicerea circulației vehiculelor sau a persoanelor în anumite zone ori între anumite ore și eliberarea, în cazuri justificate, a unor permise de liberă circulație.
- efectuarea de controale asupra unor persoane/locuri, în caz de necesitate, respectiv efectuarea unor razii.
- restricționarea adunărilor publice/marșurilor/manifestațiilor.
- evacuarea anumitor zone și ținerea sub evidență a persoanelor evacuate.
- închiderea temporară a unor stații de distribuire a carburanților, a restaurantelor, cluburilor, sediilor de asociații ori a altor localuri publice.
- raționalizarea alimentelor și a produselor de necesitate, respectiv interzicerea circulației rutiere, feroviare, maritime, fluviale, aeriene, etc.
- suspendarea temporară a unor publicații sau a difuzării emisiunilor radiofonice și televizate.
- închiderea frontierei de stat, în întregime sau în zona în care a fost instituită starea de urgență, intensificarea controlului la punctele de trecere a frontierei care rămân deschise, precum și supravegherea frontierei pe toată lungimea sa.
- organizarea și asigurarea cu prioritate a transporturilor, comunicațiilor, produselor, resurselor și infrastructurii pentru nevoile forțelor destinate apărării.
- rechiziționarea de bunuri.
Toate ordonanțele și ordinele emise de către autoritățile competente în perioada stării de urgență sunt obligatorii, potrivit art. 20^1.
Pentru a evita luarea unor decizii iraționale și adoptarea unui comportament influențat de o eventuală stare de panică, autoritățile recomandă informarea exclusivă din surse oficiale și avizate.
Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, la nivel global au fost înregistrate mai bine de 156.000 de cazuri de infectare cu coronavirus, dintre care peste 5000 de decese și în jur de 74.000 de persoane vindecate.
– Material realizat de Miruna Aruxandei / Sursa fotografiei: radiochisinau.md
