Impactul psihologic al izolării pe fondul pandemiei

Social UBB Radio

Pandemia globală de COVID-19 face ca, în luna martie 2020, aproape tot vestul Europei să fie paralizat sub efectele unei carantine generale. Italia, Spania sau Marea Britanie iau măsuri fără precedent pentru protejarea populației, iar România se află și ea în stare de urgență și limitează libertățile cetățenilor în numele sănătății publice.

Într-un sondaj efectuat de compania Ipsos pe aproape 14.000 de participanți din 15 cele mai mari state de pe glob arată că mai mult de doi din cinci (43%) respondenți au declarat că sunt nerăbdători să se întoarcă la o viață normală. O altă treime (34%) sunt îngrijorați de sănătatea proprie, în timp ce 15% se simt singuri iar 12% sunt nemulțumiți de restricțiile asupra libertății personale.

Însă, în același timp, mai mult de jumătate (55%) sunt îngrijorați pentru cei care sunt vulnerabili sau slabi, în timp ce puțin sub o treime (31%) sunt mulțumiți să-și petreacă timpul cu familia. O altă cincime din cei chestionați (22%) erau inspirați de oamenii care se adaptează.

Răspunsurile amestecate în ceea ce privește emoțiile resimțite ar putea reflecta de fapt cât de izolați sunt oamenii în realitate, potrivit experților, care spun că cu cât este mai severă izolarea, cu atât este mai mare impactul psihologic.

Greg Gwiasda, vicepreședinte la Centrul științific comportamental al Ipsos din SUA, a declarat că izolarea îi determină pe oameni să își dorească interacțiunea socială, iar neobținerea acesteia poate duce la neîncredere și cinism.

„Cred că un efect uriaș cu care se confruntă oamenii este pierderea controlului. Atât de multe lucruri pe care le-am controlat fără să ne gândim acum ne dăm seama sunt constrânse “, a spus Gwiasda.

Lauren Brinkley-Rubinstein, profesor asistent de medicină socială la Chapel Hill, de la Universitatea din Carolina de Nord, este de acord, spunând că dacă ordinele de distanțare socială continuă timp de mai multe luni, integrarea înapoi la viața normală ar putea fi mai dificilă pentru oameni.

„Oamenii pot fi reticenți cu privire la călătorii, mai ales dacă zboară”, a spus ea.

Prof. Shankman adaugă că incertitudinea cu privire la faptul dacă este cu adevărat sigur să faci ceva poate duce la anxietate, deoarece incertitudinea este unul dintre cei mai mari inductori ai anxietății.

„Stresul cronic afectează într-adevăr sistemul imunitar natural al corpului tău”, a spus prof. Shankman. „Dacă ne putem reduce stresul și anxietatea, vom ajuta corpul să lupte”, adăugând că stresul în timpul izolării la domiciliu nu va ajuta organismul să lupte împotriva infecțiilor precum COVID-19.

Sursa: Mediafax

Mihaela Marcu

leave a reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

related posts