Sâmbătă a fost ziua în care compatibilitatea dintre o bicicletă şi o fustă a fost demonstrată pe străzile Clujului în cadrul primei ediţii de Skirt Bike. Skirt Bike este o promenadă ciclistă care invită doamnele si domnişoarele să pedaleze în ţinute feminine şi mai ales să promoveze mersul pe bicicletă ca un lucru cotidian.
Cât timp durează traseul unui biciclist? ,,Atâta timp cât se învârte roata”, s-a răspuns din Cluj-Napoca de către cei ce au adoptat bicicleta, ca mijloc de transport.
Soarele a fost complice făcând din mijlocul toamnei un octombrie de vară, iar străzile şi-au făcut mai mult loc pentru roţile de bicicletă. Cu miros de flori proaspete şi râsete pe voci diverse, privind de la înălţimea unei biciclete, unii şi-au uitat cuvintele în faţa sutelor de roţi învârtite cu naturaleţe.
Fustele au fluturat nu numai de pe biciclete de damă; din solidaritate cu acest eveniment, şi masculinul s-a deghizat pe o bicicletă roşie, în spatele unei fuste creponate. El este Ezequiel Colmenero, un biciclist care şi-a descoperit pasiunea pentru mersul pe biciclete în România. Acasă, în Mexic, nu a mai mers pe bicicletă din copilărie. I se părea o prostie pe care o asocia doar cu o joacă, de copii. ,,Când eram în Mexic, niciodată nu m-am gândit să pedalez…întotdeauna eram împotriva bicicliştilor din oraş”, spune el amintindu-şi vremurile lăsate în urmă.
Schimbarea de la 4 roţi conduse, la 2 pedalate
În 2009, Ezequiel era omul ce a strâns 50000 de semnături pentru interzicerea mersului cu biciclete pe străzile din Mexic. ,,Eu mergeam întotdeauna cu maşina, străzile sunt foarte aglomerate şi pentru mine era deranjant”, povesteşte acesta gânduri de pe o altă pagină a vieţii sale. Acum, după 3 ani şi la mii de kilometrii distanţă, el este omul care spune ,,bicicleta e viaţa mea.”
România l-a schimbat dintr-un om cu un ritm ghidat de 4 roţi ambalate de un motor puternic şi o faţă la fel de rigidă precum culoarea roşie de la semafor într-un ,,om liber, relaxat”. În 2010 când a venit în România pentru a studia, la Bucureşti, a văzut partea cealaltă a traficului: piste pentru biciclişti pe trotuar, mulţi bicilişti, organizaţii de biciclişti. Atunci ceva i-a şoptit că îşi doreşte să se alăture lor. Nu după mult timp s-a alăturat mersului pe două roţi, iar acesta l-a primit cu un ghidon mare, cât un zâmbet.
Prima bicicletă din ,,viaţa de adult” i-a adus şi o noapte albă a bicicliştilor la ,,Drumul bicicletelor”, într-un noiembrie, când s-a îndrăgostit iremediabil de stilul de viaţă al cicliştilor.
Acum nu mai are nevoie de o maşină. Oriunde şi-ar dori să meargă, bicicleta e suficientă. De fapt, bicicletele, fiindcă Ezquiel are 3 biciclete în România şi 2 în Mexic, pe care le poartă în funcţie de ocazie şi tarseu. La ediţia Skirt Bike, a purtat-o, alături de o fustă albă ce acoperea biciclistul din interior, pe ,,la Rojita”, o bicicletă pliabilă, roşie.
Ce simte el atunci când pedalele devin extensiile propriilor picioare? Veselie! se simte un om vesel şi relaxat, de aceea a şi adoptat acest nou stil de viaţă. În puţinele zile în care bicicleta rămâne atârnată de un cric, iar roţile ei nu învârt drumul spre destinţie, el simte că lipseşte ceva.
Cel mai lung traseu l-a făcut în vara lui 2011, pe un drum ce s-a lăsat pedalat de la Curtea de Argeş la Sibiu, pe Transfăgărăşan. De atunci, şi-a mutat domiciliul din Bucureşti la Cluj-Napoca, dar obiceiul a rămas acelaşi. Sâmbăta a devenit ziua ieşirii din cotidian, cea a ieşirii din oraş, cu bicicleta. Ezequiel are acum un grup de prieteni, iar împreună cu aceştia, în fiecare zi de sâmbătă, 100 de kilometri se pedalează cu veselie şi entuziasm.
Momentul în care trebuie să lase bicicleta acasă e acelaşi moment, iernatic, în care zăpada se înalţă prea mult pe asflat. Dar şi atunci el tot biciclist se numeşte deoarece a fi biciclist nu înseamnă doar să pedalezi. Înseamnă să citeşti, să te întâlneşti cu oameni ce simt aceeaşi veselie pe bicicletă, să discuţi viaţa de la înălţimea unei biciclete. ,,Când faci asta în fiecare zi, te numeşti mai mult decât biciclist, e deja dragoste”, zâmbeşte el.
Riscurile unei pasiuni pe roţi
Casca o poartă pe cap mereu. O singură dată a dat-o jos, în Mexic, iar aceea a fost şi data în care a avut singurul accident grav. Acesta i-a lăsat o cicatrice de 15 cm, însă momentul în care libertatea i-a suflat prin ghidonul unei biciclete, cicatricea era de mult vindecată deja. Acum, după o lună de la incident, pedalează pe străzi clujene cu aceeaşi veselie cu care se urcă în şa de fiecare dată.
Când nu pedalează, studiază istoria şi face planuri de viitor, un viitor pe care şi-l vede în România.
Alături de Ezequiel, au pedalat peste 100 bicicliste, dar şi biciclişti care au (re)descoperit ,,cât e de frumos Clujul atunci când îl vezi de pe bicicletă, de la o altă viteză.”
Evenimentul ce a umplut străzile clujului de biciclete, mai ales la feminin, a fost organizat în colaborare cu Clubul de Cicloturism „Napoca”. Radu Mititean, director executiv al Clubului de Cicloturism „Napoca” spune despre evenimentul Skirt Bike că este unul menit ,,să spargă nişte prejudecăţi”, să arate că o femeie este elegantă si pe două roţi. ,,Ne aşteptam la două duzine de doamne şi domnişoare şi câţiva admiratori, dar am numărat aşa superficial cam 130 de persoane”, adaugă acesta.
Cu claxoane verbale sau mecanice, după ce au fluturat steagurile pe portbagaje, au purtat flori în coşuleţe, au pedalat cu patos, au simţit cu drag, bicicliştii şi-au promis ceva: să se revadă, reaudă, să se găsească împreună din nou, pentru a arăta că mersul pe bicicletă este firesc.
Skirt Bike sărbătorește 3 ani în București, Iaşul a pedalat deja preţ de două ediţii, iar Timişoara, Sibiu, Arad şi Cluj-Napoca s-au alăturat în acest an.
______________
Andrada Lăutaru
Foto: Camelia Rusu
