Eveniment inedit la Poiana-Ilvei judeţul Bistriţa-Năsăud, unde primăria comunei a organizat un spectacol de cântece şi dansuri popular-tradiţionale în cinstea perechilor ce au serbat „nunta de aur”.
Familia George şi Viorica Găină ţinându-se de mână pentru fotografia de la finalul spectacolului
Poiana-Ilvei este o comună aflată la poalele munţilor Rodnei, aşezată parcă strategic într-o zona ferită de răutăţi din judeţul Bistriţa-Năsăud. În curtea Bisericii, amestecaţi printre noroadele de tineri, se zăresc vârstnicii satului. Îşi zâmbesc, se salută şi se îmbrăţişează.
– „Hristos a Înviat Măriucă!”
– „Adevărat a Înviat! Şe faşi? No meri la spectacol?”
– „Mărg dară”
– „No bine faşi, lasă c-om mere şâ noi! Voie bună”
Astăzi este o zi specială, nu mai stau la bârfe în faţa Bisericii după predica de a doua zi de Paște, ci merg zâmbind spre case pentru a se pregătii de spectacolul ce li se cuvine lor.
Ora cinci şi jumătate, spre căminul cultural nu vezi mergând decât perechi trecute prin viaţă, ţinându-se de braţ şi radiind de fericire. Gătiţi de nuntă şi şuşotind unii către ceilalţi, bătrânii ajung la destinaţie, dar parcă nimeni nu are curajul să intre primul. Dar totuşi, Căminul cultural al comunei se umple uşor uşor, perechile fiind întâmpinate de Preotul satului şi de Primar.
Preotul Leon Pop înconjurat de cei mai vârstnici enoriaşi
Lumea se aşează la mesele pregătite cu drag de bucătăresele comunei care stau în pragul uşii şi zâmbesc spre bunicuţii care se aşează unul câte unul pe scaunele gri, dar „mai bune decât băncile alea rele pe care stăteam la nunţi” după cum spunea una dintre invitate.
Înainte de începerea spectacolului, în sală răsună vorbele Părintelui, care rosteşte taina cununiei, mirilor ce stau cu capetele aplecate şi smerite.
Liniştea din timpul slujbei de cununie, lumânări ţinute cu grijă
„Performanţa de a ajunge la 50 de ani de căsătorie este o binecuvântare, şi cred că e specifică generaţiilor mai în vârstă ce se căsătoreau mai devreme, şi din această cauză trebuie marcat acest eveniment printr-o serbare dedicată numai lor. Aceşti oameni au reuşit să rămână loiali cuvântului dat la căsătorie ceea ce în ziua de astăzi se întâmpla din ce în ce mai rar. Eu cred că acest spectacol le demonstrează că nimeni nu a uitat de iei şi că cei mai tineri se gândesc totuşi la nevoile lor.”, spune preotul Leon Pop.
Se aşterne liniştea, preotul binecuvântează pe cei prezenţi iar apoi urează sănătate şi bucurie mirilor. Spectacolul poate începe. “Hristos a Înviat!”, cortinele se dau la o parte, iar în faţa spectatorilor apare o tânără interpretă pe nume Elisabeta Guzu alături de copii Ansamblului “Poieniţa”, tineri din aceaşi comună. O priceasnă face să vibreze sufletele bătrânilor care copleşiţi de emoţii încep să plângă.
Elisabeta Guzu împreună cu o parte a grupului Ansamblului “Poieniţa”
Tristeţea şi nostalgia este alungată rapid de către “jucăuşii” Ansamblului “Poieniţa” care, pe ritmuri tradiţionale aduc scena la viaţă. Jocul “Someşului” şi “Câmpia” au fost primele dansuri oferite de către copii, dansuri “pe care le-am mai văzut, şi jucat, că-s di pe la noi” îşi aminteşte cu bucurie bătrânul Niculai Guzu, unul dintre cei mai activi bătrânei din sală.
Jocul “Someşul” Ansamblul “Poieniţa”
Jocul “Câmpia” Ansamblul “Poieniţa”
Ineditul a venit la sfârşit după ce alţi interpreţi de valoare ai satului au urcat pe scenă pentru a-i încânta pe cei mai osteniţi dintre consăteni. Ionuţ Zăgrean, Minuţa Păţitu, Cristina Ureche, Ionel Buta dar şi alţii, au adus zămbete şi au fost răsplătiţi cu sute de aplauze.
Interpreta Ionela Buta
Interpreta Cristina Ureche
Interpretul Ionuţ Zăgrean
Cântecele de voie bună dar şi doinele i-au făcut pe cei prezenţi să aplaude şi unii chiar să fluiere “gândeşti că mă dor palmele de la aplaudat, da’ nu mă las că-mi place” se adue vocea unui vârstnic copleşit de bucurie.
Cele mai aşteptate şi mai apreciate momente au fost jocul „Crihalma” sau „Fecioreasca fetelor” cum se mai numeşte, dar şi jocul „Ţării Oaşului”, dansuri aprige şi pline de energie.
Jocul „Crihalma” fetele din Ansamblul „Poieniţa”
Jocul „Ţara Oaşului” Ansamblul „Poieniţa”
Ropote de aplauze au inundat sala, iar tinerii au mulţumit printr-o plecăciune. Încântaţi de tot ceea ce le-a fost oferit, vârstnici au mulţumit cum se putea mai frumos, prin lacrimi şi zâmbete. Feţele lor obosite şi ridate s-au descreţit şi sau înfrumuseţat.
Spectacolul s-a sfârşit printr-un cântec despre tinereţe, alături de recitarea unei poezii despre bătrâneţe. Masa a fost servită, iar după ospăţ, perechile de miri au fost felicitaţi personal de către primarul comunei, Ioan Scridonesi. Acesta le-a înmânat câte o tăbliţă personalizată pentru fiecare în parte, cu inscripţia celor 50 de ani scurşi prin dragoste, respect şi răbdare.
Înmânarea tăbliţelor inscripţionate „Nunta de aur-50 de ani de căsnicie”
„Chiar dacă acest proiect a fost gândit de mai mult timp, mă bucur totuşi că am reuşit să organizăm acest spectacol acum, după un an şi jumătate de la pregătirea acestuia. Acest eveniment a fost aşteptat de foarte mult timp de către vârstnicii satului, şi îmi pare nespus de rău că între timp unii au plecat dintre noi, dar totuşi mă bucură faptul că spectacolul a fost foarte bine primit de către cei ce au fost prezenţi.”, declară Ioan Scridonesi, primarul comunei.
Acesta speră că şi în viitor să mai poată crea astfel de evenimente în care vârstnicii să fie în centrul atenţiei chiar dacă „mulţi dintre aceştia nu mai au pereche, şi nu s-au încadrat în acest tip de eveniment” acesta va încerca să aducă bucurie şi pe faţa celor din urmă, spune primarul.
Întrebaţi de către edilul comunei, bătrânii au răspuns la întrebarea „care este secretul unei căsnicii atât de lungi?” bunicii au răspuns cu sinceritate, unul dintre răspunsurile preferate de către majoritatea participanţilor inclusiv şi de către primarul satului a fost ”Secretul nu-i unul mare: când vorbeşte soţia să tac eu şi când vorbesc eu să tacă ea!”. Primarul a mai susţinut şi faptul că în comună există un număr de 52 de perechi dintre care 41 au participat la spectacolul „Nunta de aur”.
Primarul Ioan Scridonesi împreună cu Anchidim Guzu
„Domnişoară, să dea Domnul să ajungeţi ca noi, că 50 de ani de căsătorie aduce multe bucurii! Eu-s mândru de nevasta mea mai mult decât de mine, pentru că, să-ţi spun un secret, numai prin dragoste adevărată învingi totul!” îmi spune domnul Anchidim Guzu.
Familia Costan şi Saveta Dănilă pregătindu-se pentru fotografia de la finalul spectacolului. Perechea care a doborât recordul vechimii în căsnicie, având 61 de ani de căsătorie
– Text&foto: Lorena Pintilie
