Profesionişti francezi şi români reuniţi la Bucureşti au avut ocazia timp de două zile să discute despre cinematografie şi media din cele două tări, dar şi despre eventuale colaborări. Totul a fost posibil cu ocazia Zilelor franco-române ale Cinematografiei şi Audiovizualului, eveniment aflat la a doua ediţie şi organizat de Ambasada Franţei din Bucureşti.
Cinematografia în Franţa şi România
Prin discursul de deschidere, ambasadorul Frantei Henri Paul a atras atenţia asupra situaţiei dramatice în care se află sălile de cinematograf din România. În continuare, Véronique Cayla, preşedinta Centrului francez al Cinematografiei şi imaginii animate a prezentat deschiderea pe care centrul pe care îl conduce o are înspre colaborarea cu alte ţări „la Centrului francez al Cinematografiei şi imaginii animate încurajăm diversitatea şi descurajăm uniformizarea”. Totodată ea a lăudat noul val al producătorilor români de filme: „această înnoire a cinematografiei româneşti atrage atenţia întregii Europe”.
Finanţarea cinematografiei într-un moment de criză
Pe fundalul crizei economice problemele de finanţare a cinematografiei sunt din ce în ce mai serioase. Pe de o parte finanţarea publică e extrem de importantă, dar limitată la nivelul contribuţiilor, iar pe de altă parte finanţarea privată e o problemă spinoasă deoarece fondurile sunt greu de atras din cauza veniturilor scăzute din sălile de cinematograf.
Cinematografia franceză beneficiază anual de 1 miliard de euro, în timp ce cea românească de doar 10 milioane euro.
Fondul cinematografic din Franţa
Véronique Cayla ne-a explicat de unde vin aceşti 1 miliard de euro. O treime din aceste fonduri provin de la canalele de televiziune, dar printre contribuabili se numără şi săile de cinema, precum ş furnizorii de internet.
Taxa percepută furnizorilor de internet este rezultatul unei noi reforme a sistemului francez „fără această taxă, anul acesta am fi cu un fond în scădere. Este un punct de stabilitate care a putut să deschidă contribuţia unor noi actori”.
Fondul cinematografic din România
La râdul sau, Eugen Şerbănescu, directorul general al Centrului naţional român al cinematografiei (CNC) a prezentat contribuţiile de care beneficiază cinematografia română. Cea mai mare parte, 53% din fond, este acoperită de 4% din contravaloarea minutelor de publicite contractate de posturile publice şi private. Doar 1,5 % provine din taxa de 3% din preţul de vânzare şi închiriere a filmelor, 4% din încasările obţinute prin vânzarea biletelor în sălile de cinema, iar15% din veniturile Televiziunii Române acoperă 4% din fondul cinematografic. O contribuţie dispărută anul acesta era aceea de 4% din profitul organizatorilor de jocuri de noroc. Această contribuţie reprezenta aproximativ 20% din fondul cinematografic, dar a fost anulată prin Ordonanţa de Urgenţă 77/2009.
Fondul de care dispune cinematografia este unul modest în comparaţie cu amplitudinea creaţiilor şi cu numărul în creştere de talente în acest domeniu. „Este frustrant pentru noi să vedem că proiecte consistente nu pot să fie finanţate. Trebuie să refuzăm nume foarte importante, cu toate că cinematografie este un vector de vizibilitate important pentru România.”, a concluzionat Eugen Şerbănescu.
Noul acord de coproducţie între Franţa şi România
Cu ocazia ultimei ediţii a Festivalului de la Cannes, Ministrul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional, Theodor Paleologu, a semnat împreună cu omologul său francez Christine Albanel, un acord interguvernamental de coproducţie cinematografică.
Roland Husson, director relaţii europene şi internaţionale a Centrului naţional al cinematografiei şi imaginii animate a declarat că în Franţa, din cele 240 de filme produse anul trecut, 40 sunt coproducţii realizate împreună cu aproximativ 30 de ţări. Cel mai important criteriu ce trebuie îndeplinit în vederea realizării unei coproducţii este ca aporturile artistice să corespundă cu cele financiare aduse de fiecare parte. El a dat exemplul coproducţiei franco-române „Cenuşă şi sânge” ce a primit în acest an premiul Centrului naţional român al cinematografiei (CNC).
În prezent, România are acorduri de coproducţie cu Franţa, Italia, Canada, Israel, dar s-au realizat coproducţii şi cu Ungaria şi Polonia.
Producătorul Jean-Philippe Razmond a subliniat că aceste colaborări sunt necesare în special în realizarea documentarelor.
Europa Cinemas
Europa Cinemas este prima reţea internaţională de săli de cinema cu o programare majoritară de filme europene.
Creată în anul 1992 prin intermediul programului MEDIA şi a Centrului Naţional al Cinematografiei, Europa Cinemas aduce un sprijin operaţional şi financiar cinematografelor. Reţeaua Europa Cinemas se angajează să programeze un număr semnificativ de filme europene non-naţionale, să organizeze acţiuni de animaţie şi de promovare destinate publicului tânăr, dar şi de a proiecte filme europene în format digital.
În prezent 9 cinematografe din România beneficiază de calificativul „cinematograf european”. Acestea sunt Cinema Studio, Cinema Union, Elvira Popescu şi Europa Cinema din Bucureşti, Cinema Arta şi Victoria din Cluj-Napoca, Studio Constanţa, Modern Craiova şi Cinematograful Libertatea din Oradea.
Reţeaua Europa Cinemas îşi propune să se extindă, dar vânzarile cinematografelor sunt din ce în ce mai scăzute. Dacă în 1989 s-au vândut 156 000 000 de bilete, anul trecut s-au vândut doar 3 800 000. Din cauza scăderii vânzarilor, numeroase săli de cinema s-au închis. Dacă în 1989 funcţionau 425 de cinematografe în întreaga ţară, din acestea au supravieţuit doar 36.
Zilele franco-române ale Cinematografiei şi Audiovizualului au continuat cu atelierele: „Transmisia digitală: mize şi perspective”, „Care sunt parteneriatele franco-române în materie de formare continuă”, „Meseriile din cinematografe: În prim-plan, formarea în tehnica scrierii unui scenariu” şi „Publicul tânăr şi cinematograful, educaţia prin imagine”.
SWIM in the digital world
În cadrul atelierului dedicat parteneriatelor franco-române în materie de formare continuă a fost prezentat şi proiectul SWIM in the digital world desfăşurat în acest an la Catedra
de Jurnalism a Universităţii Babeş-Bolyai.
SWIM este singurul proiect derulat în Romania care a primit finanţare prin Programul MEDIA al Uniunii Europene, în 2009, pe linia de finanţare initial training projects. Acesta a reunit la Cluj-Napoca peste 60 de participanti din numeroase state europene Franta, Anglia, Germania, Spania, Italia şi Croaţia.
SWIM in the digital world a primit pentru al treilea an consecutiv finanţare prin intermediul Programului MEDIA al Uniunii Europene. Astfel, ediţia a treia a programului SWIM se va desfăşura în 2010 la Saragosa, Spania.
Mara Rusu
