Anul 2017 a reprezentat un climat politic și social foarte tensionat, în care discursul public a fost radicalizat și presiunile instituțiilor statului asupra mass media s-au intensificat, potrivit ultimului raport FreeEx privind libertatea presei. Raportul menționează toate evenimentele care au afectat lumea presei pe parcursul ultimului an; începând de la proteste la cazuri de limitare a dreptului la liberă exprimare, cât și de la partizanat media la spirala fake news.
Principalele evenimente din 2017-2018 cu impact asupra libertății de exprimare, conform raportului FreeEx: – Instituțiile statului nu au acționat pentru a proteja exercitarea dreptului fundamental la liberă întrunire și protest, ci pentru a-l împiedica, indiferent de conținutul politic al adunărilor publice.
- Organele de ordine publică dau amenzi cetățenilor care le critică în spațiul online. Un bistrițean a fost amendat de poliție cu 200 de lei pentru că a folosit expresii și cuvinte jignitoare la adresa filialei PSD locale, într-o postare pe Facebook.
- Primăria Generală a Capitalei obstrucționează accesul cetățenilor și ziariștilor la informațiile de interes public și boicotează dreptul la organizarea de întruniri publice.
- Jandarmeria și Poliția au condus abuziv cetățeni la secție. Protagonistul unui protest cu caracter artistic a fost condus de jandarmeri la Spitalul de Psihiatrie „Obregia” din capitală, unde i s-a inventat diagnosticul de „tulburări de adaptare” și a fost reținut mai multe ore. Cristian Mihai Dide a primit din partea Jandarmeriei Române o amendă de 900 de lei pentru o postare pe Facebook în care erau folosite cuvinte jignitoare la adresa jandarmilor care au asigurat paza lui Liviu Dragnea cu ocazia audierii acestuia la sediul DNA în data de 21 noiembrie 2017.
- Infiltrarea mass-media de către serviciile de informații a fost reconfirmată printr-un comunicat oficial al SRI.
- Patroni din presa centrală și locală au zeci de dosare instrumentate sau trimise în judecată de DNA, DIICOT și Parchetul General.
- Coaliția PSD-ALDE a schimbat conducerile TVR și SRR și a încercat să schimbe și conducerea AGERPRES, prin încercarea de amendare, într-o manieră retrogradă, a legii de funcționare a agenției naționale de presă. Autorități și instituții (cu finanțări publice) au exercitat diferite presiuni asupra libertății de exprimare: presiuni ale procurorilor și polițiștilor pentru divulgarea surselor jurnaliștilor, descinderi ale ANAF la o publicație în contextul publicării unor anchete incomode despre Liviu Dragnea, presiuni asupra unor magistrați care au criticat public nereguli din sistem ș.a.
- Mai mulți jurnaliști au demisionat acuzând presiuni în redacții.
- Tot în 2017, jurnaliștii au fost agresați, amenințați și insultați de oameni de afaceri, fotbaliști, politicieni, muncitori pe șantier, persoane publice, enoriași.
- La fel ca și în anii precedenți, au existat mai multe situații în care autoritățile au încercat (uneori cu succes) să limiteze dreptul la liberă exprimare al minorității maghiare; minoritatea maghiară rămâne vulnerabilă la acțiuni discriminatorii și de intimidare desfășurate de autoritățile statului. Instanțele sancționează derapajele presei în baza Codului civil, dar practica este neunitară, uneori este lipsită de proporționalitate (daune morale foarte mari, obligarea la publicarea integrală a hotărârilor), sau chiar echivalentă cu cenzura exprimării și a libertății de conștiință (obligarea la ștergerea unor articole, obligarea la cererea de scuze).
- Efectele crizei financiare s-au mai estompat, piața de publicitate crescând cu 11% față de anul precedent, până la 408 milioane de euro. Multe instituții de presă au cunoscut un reviriment financiar în 2017. Au existat, însă, și instituții de presă care au continuat să aibă mari dificultăți financiare, ceea ce, în unele cazuri, a dus la închiderea acestora. Tirajele presei scrise (tipărite) au continuat să scadă și în 2017.
- O inițiativă legislativă care a vizat extinderea listei de informații pe care autoritățile publice sunt obligate să le comunice din oficiu a fost respinsă de Parlamentul României, iar, conform unui document al Consiliului Europei, accesul persoanelor care aparțin minorităților naționale la informații publice în limba lor maternă este în continuare restricționat.
Agenda publică a societății românești în anul 2017 a fost dominată de subiecte politice care au antagonizat publicul, iar mass media a avut un rol activ în tensionarea relației dintre politicieni și cetățeni.
– Andreea Bârsan / Sursa fotografiei: FreeEx.com
