Europa revine încet la viață, odată cu ridicarea sau relaxarea restricțiilor impuse de pandemia COVID-19. Statele europene și-au redeschis treptat activitățile comerciale și spațiile publice, în vreme ce tot mai multe persoane încep să se reîntoarcă la locurile de muncă. Unele persoane însă se simt extrem de inconfortabil în noua situație și devin stresați când vine vorba de reluarea rutinei obișnuite de la serviciu, se arată într-o analiză BBC.
De la prima decizie a autorităților care ne-a impus un soi de arest la domiciliu, am visat cu toții la reîntoarcerea la o „viață normală” în care să putem să vizităm pub-urile, teatrele sau magazinele noastre preferate. Însă, odată cu revenirea la locurile de muncă din cadrul așa-numitelor „servicii neesențiale”, unele persoane resimt o oarecare anxietate ori nu se simt deloc în largul lor în această perioadă.
O primă explicație este că în toate aceste luni ne-am aflat într-o stare de perpetuă nesiguranță care a avut ca efect acumularea unor „cantități enorme de stres”, spune dr. Karen Cassiday, psiholog clinician și director la Anxiety Treatment Center of Greater Chicago, pentru BBC.
Pe măsură ce rata infecțiilor scade și crește, îngrijorarea pentru siguranța celor dragi crește, trăirea într-o stare de confuzie și îngrijorare a devenit normală. „Corpurile noastre au rămas blocate într-un mod inactiv de răspuns la stres și acest lucru duce la sentimente obosite, triste, iritabile și uzate”, spune Cassiday.
Toate aceste stări nu vor dispărea dintr-o dată, avertizează psihologul.
„Vom continua să suferim aceleași lucruri pe care le experimentăm acum, doar cu mai puțină izolare socială”, spune ea. Aceasta este o parte din motivul pentru care, pentru mulți dintre noi, ideea de a ne relua rutina normală nu stârnește pozitivitatea.
Când abordăm o problemă, faptul că avem un rol definit ne poate face să simțim că controlăm mai mult situația, adaugă Cassiday. Dar, din cauza naturii pandemiei, am fost puși într-o poziție de neputință.
„De fapt, ni se cere să nu facem nimic rămânând acasă … Toți facem față mai bine incertitudinii atunci când simțim că există ceva specific pe care îl putem face pentru a îmbunătăți lucrurile și pentru a rezolva o problemă.” Revenirea la muncă poate oferi structură zilelor noastre, dar nu va remedia acest sentiment de neputință asupra pandemiei.
În plus, carantina a venit și cu o serie de beneficii: faptul că poți petrece mai mult timp împreună cu familia și cu cei dragi, dispariția timpilor morți în trafic, în timpul deplasărilor la și dinspre serviciu sunt câteva dintre ele. Toate aceste dispar acum, odată cu „revenirea la normalitate”.
„Mai puțin timp petrecut în trafic în drumul de la și dinspre serviciu a însemnat mai multe ore de somn, mai mult timp petrecut cu familia, mai puțină presiune socială”, arată dr. David Rosmarin, fondatorul Center for Anxiety din New York.
Reîntoarcerea la vechile obiceiuri înseamnă și părăsirea spațiului relativ sigur al locuinței pentru a înfrunta aglomerația de oameni de pe străzi sau din mijloacele de transport în comun.
„Să stai îngrămădit cu alte persoane într-un tren care face naveta, reprezintă, în sine, un stres de care mulți dintre noi încercau să scape lucrând part-time sau de acasă, încă dinainte de pandemie”, spune Karin Cassiday.
Oamenii de știință sunt de părere că actualele măsuri de distanțare socială vor fi valabile o perioadă îndelungată, până când un vaccin va putea fi produs cu succes pe scară largă sau până la atingerea așa-numitei imunități de turmă.
Sursa: Alamy
Mihaela Marcu
