De o perioadă lungă de timp se discută despre sistemul educațional deficitar din România, problemele actuale fiind evidențiate prin cel mai recent raport al Comisiei Europene care arată că învățământul nu și-a atins obictivele stabilite pentru anul 2020, care se referă la abandon școlar, cunoștințele elevilor sau rata de angajare a absolvenților.
În raportul celor de la Comia Europeană se poate observa că în România cheltuielile pentru educație rămân printre cele mai scăzute din UE având cel mai mic procent pentru schimbări reale ale cheltuielilor publice pentru educație și modernizare. Comisia avertizează că există întârzieri în modernizarea și optimizarea rețelei de școli și semnalează că 10% din școli sunt supraaglomerate, 58% dispun de capacități excedentare și doar aproximativ 20% din școli sunt echipate corespunzător din punct de vedere digital. În 2018, România a fost pe locul trei la abandon școlar cu un procent de 16,4%, mult peste media europeană de 10,6%.
Iar în ceea ce privește numărul absolvenţilor de studii superioare, suntem pe ultimul loc în Uniune, doar 26% dintre tinerii până în 34 fiind absolvenți a unei facultăți. Acelaşi raport arată că 42% dintre elevii români sunt analfabeţi funcţionali, adică pot citi un text dar nu îl înţeleg. Nici cu încrederea în sistemul educațional nu stăm bine deoarece 78.3% dintre români cred că starea sistemului de educație este rea și foarte rea.
În 2009 au absolvit bacalaureatul aproximativ 205.000 persoane, iar în 2017 mai puţin de jumătate, 102.000 persoane, potrivit Consiliului Naţional de Prognoză şi Statistică a Învăţământului Superior. Gabriela Alexandrescu, director executiv al organizației Salvați Copiii România a declarat pentru republica.ro că: „Sistemul educațional românesc reprezintă un risc pentru dezvoltarea emoțională a copiilor noștri, din mai multe perspective”.
Problemele din învățământul preuniversitar afectează și învățământul superior conform unei declarații date de Gigel Paraschiv, secretarul de stat pe mediul universitar din Ministerul Educaţiei:
„O parte dintre profesorii universitari, şi aici mă refer la toate cadrele didactice din învăţământul superior, spun că sunt dezamăgiţi de studenţiii care intră pe băncile facultăţii. Acelaşi lucru este valabil şi pentru angajatori, care se arată nemulţumiţi de pregătirea mult prea abstractă a studenţilor, neavând nicio legătură cu realitatea“. Acest lucru se vede și în scăderea dramatică a numărului de tineri care aleg să urmeze cursurile unei facultăți din România micșorându-se cu aproximativ 500.000 de studenți, în doar zece ani. În anul 2012, România avea cu aproximativ 30% mai puţini studenţi decât în anul 2008.
Conform raportului dat de Curtea de Conturi Competitivitatea
“Învăţământului superior românesc este caracterizată şi de fluxurile studenţilor internaţionali. România are fluxuri nete negative, ceea ce înseamnă că numărul studenţilor români care pleacă la studii în străinătate este mai mare decât numărul studenţilor străini care apelează la serviciile educaţionale din România”.
În ciuda problemelor din sistemul educațional, multe facultăți din România depun eforturi mari pentru a-și mulțumii studenții și pentru a fi la nivelul facultăților din Europa, fapt vizibil prin numărul mare și diversificat de programe de licență.
În “Calitatea învățământului superior din România” , conform unor declarații date de către studenți, în unele facultăţi studenţii cunoscuţi profesorilor au ocazia să colaboreze la firme pentru a derula stagii de practică sau chiar să obţină locuri demuncă odată ce termină studiile la nivel de licenţă. Aceştia contrazic opinia conform căreia sistemul universitar românesc ar fi axat prea mult pe teorie şi foarte puţin pe practică. Aproximativ trei sferturi dintre studenţi consideră că atât facultatea, cât şi universitatea şi angajatorii sunt interesaţi de calitatea academică. 71% dintre studenţi şi 67% dintre cadrele didactice sunt în această situaţie, agreând cu ideea că „Pentru a reuşi în viaţă trebuie să termini o facultate”. Pe de altă parte, educaţia superioară este privită de către studenţi drept o condiţie necesară, dar nu şi suficientă. Aproape două treimi dintre ei (64%) consideră că „Degeaba termini o facultate dacă nu ai relaţii”. Doar o treime dintre cadrele didactice se află în aceeaşi situaţie.
În ultimul clasament al celor mai importante 1000 de universităţi din lume se regăsesc și 2 facultăți din România, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj și Universitatea din București, clasate în intervalul 800 – 1000.
Potrivit unui clasament realizat recent de către Times Higher Education, Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca este cea mai bună universitate din România, fiind inclusă în categoria 601-800 universități din întreaga lume. Alături de ea se clasifică și Universitatea de Vest din Timișoara și Universitatea din București.
Pentru a avea o imagine de ansamblu mult mai clară am întrebat atat studenți cât și persoane care nu au optat pentru o facultate, care este părerea lor despre învățământul din România și ce părere au despre facultățile românești. Acestea au fost răspunsurile lor:
Sursa: Unsplash
Alexandra Stanciu
