România a înregistrat cel mai slab punctaj dintre statele Uniunii Europene în cadrul studiului TIMSS 2019 – ,,Tendințe în domeniul Studiilor Matematice și Științifice Internaționale”, făcut public inițial în luna decembrie. Evaluarea coordonată la nivel local de Universitatea din București a prezentat, miercuri, 10 iunie, raportul detaliat TIMSS 2019, în care prezintă situația din spatele rezultatelor slabe, dar ,,de trecere” ale elevilor români de clasa a VIII-a.
Principalele constatări generale cu privire la rezultatele elevilor români susțin faptul că ,,scorul mediu obținut la matematică – 479, este foarte aproape de pragul Intermediate International Benchmark, corespunzător unui scor de 475, ceea ce ar putea fi considerat o notă de trecere, dar care, în mod evident, este foarte departe de ceea ce ne-am dori”. Este, însă, cel mai mare scor din cele șase participări ale României la TIMSS de până acum, în revenire după căderea din 2007 și 2011, dar semnificativ sub media internațională. Potrivit statisticilor ,,fetele au obținut un scor mai mare decât al băieților, ceea ce reprezintă o tendință opusă majorității țărilor participante.” În ceea ce privește științele, în anul 2019, România a obținut un scor mediu, din nou sub media internațională TIMSS. Comparativ cu matematica, unde fetele au obținut rezultate mai mari decât băieții, în cazul științelor exacte, tinerii de sex masculin au fost cei care au avut, la primele evaluări, punctaje mai mari.
Potrivit autorilor, extremele care apar în rezultatele înregistrate sugerează că acestea sunt consecințele unui sistem care nu oferă șanse și acces egal tuturor elevilor. Astfel că, în clasamentul final, sub țara noastră nu există nicio altă țară europeană din cele 12 participante. Documentul apreciază că elevii români nu au dezvoltate abilități de gândire de nivel superior, ce presupun capacitatea de a extrapola și de a aplica ceea ce știu în diverse situații. Dar ei sunt ,,buni și foarte buni la a replica acele cunoștințe pe care le-au învățat” în maniera abilităților de gândire de nivel scăzut. Rezultatele prezentate indică faptul că un procentaj de 22% dintre tineri sunt analfabeți funcțional la matematică, chimie, fizică și biologie.
Aproximativ 6% din elevii români reușesc să atingă criteriile de referință pentru performanță avansată, spre deosebire de copiii din Anglia, Ungaria sau Lituania. Pe de altă parte, însă, un procentaj de 22% de elevi nu reușesc să atingă nici măcar criteriile de bază de literație numerică, corespunzător unui scor de 400. Așteptările celor participanți la studiu față de cel mai înalt nivel de educație pe care își propun să îl atingă indică intenția majorității de a urma studii superioare: doar un procent de aproximativ 8% declară că doresc să urmeze studii de scurtă durată, pe când 33% dintre aceștia se gândesc la studii masterale sau doctorale. Majoritatea tinerilor se declară mândri să meargă la școala din care fac parte și aproape toți elevii simt că aparțin comunității școlare. Însă, un număr semnificativ dintre elevi nu se simt în siguranță în insituțiile de învățământ, iar aproape circa 28% dintre ei menționează comportamentele neadecvate și conflictele care se regăsesc atât în timpul petrecut la școală, cât și în mediul online.
Pe de altă parte, jumătate dintre elevii români simt că le e foame când ajung la școală și la fel de mulți spun că sunt deja obosiți când încep activitățile școlare. Aproape toți tinerii participanți au declarat că primesc teme în fiecare zi la matematică. În categoria științelor, elevii susțin că primesc un număr mai redus de teme, însă timpul necesar pentru rezolvarea acestora variază între 30 si 90 de minute. De asemenea, școlarii și-au declarat nemulțumirea în ceea ce privește lipsa participării la experimente în cadrul orelor de curs, activitate care are loc doar de câteva ori pe an sau în unele cazuri, chiar niciodată.
Potrivit autorilor, ‚,rezultatele TIMSS 2019 fac posibilă luarea de decizii bazate pe dovezi științifice pentru a îmbunătăți politicile educaționale și practicile legate de predarea și învățarea matematicii și științelor. În acest sens, vedem necesare măsuri care să vizeze dezvoltarea unui mediu educațional sigur atât pentru elevi, cât și pentru cadrele didactice prin: creșterea numărului de consilieri școlari și proiectarea și implementarea unor programe de prevenție și de sprijin menite să identifice elevii cu risc de comportament violent sau a celor care pot deveni victime; dezvoltarea unui mediu școlar favorizant pentru starea de bine a elevilor, prin programe și inițiative specifice, menite să sprijine elevul în parcursul său educațional”, potrivit site-ului Edupedu.ro.
În cadrul studiului TIMSS 2019 – ,,Tendințe în domeniul Studiilor Matematice și Științifice Internaționale”, au participat 199 de școli, selectate pentru rerezentativitate la nivel național, cu un eșantion de aproximativ 4.485 de elevi de clasa a VIII-a, dar si 196 de directori, 214 profesori de matematică si 609 profesori de științe.
Sursă foto: Unsplash
Crișan Daria
