Cum ar fi dacă mâine dimineață te-ai trezi aflând că cineva îți interzice dreptul la libera educație? Că de azi toate cărțile tale vor fi arse, școli, facultăți și chiar și grădinițe vor fi bombardate, iar tu, din simplul fapt că de-a lungul anilor ai acumulat prea multe cunoștințe, devii ținta unor oameni, care au dreptul să te împuște oricând, în orice circumstanță, indiferent de situație? Cum ar fi să nu ai dreptul să te exprimi liber și ce ai face dacă ar trebui să trăiești după unele principii în care tu nu crezi și pe care nu le poți accepta? Ai avea curajul să ripostezi?
Nu am crezut vreodată că un documentar poate genera atâtea întrebări și te poate pune pe gânduri atât de serioase. În data de 8 martie, la cinematograful Dacia, din Cluj-Napoca, a avut loc proiecția filmului ”Eu sunt Malala”, povestea unei adolescente care s-a opus talibanilor, riscându-și viața. Malala Yousafazi este una din puținii curajoși care și-au exercitat dreptul la libera exprimare, în perioada în care talibanii au preluat controlul asupra Văii Swat din Pakistan. Bombardarea școlilor, arderea manualelor și interzicerea accesului fetelor la școlile din ținuturile învecinate au reprezentat doar începutul amenințărilor teroriste.
Ideologia de a interzice dreptul la educație a noilor generații și implementarea obligatorie a unor valori morale extreme, avea ca scop crearea unui popor modelabil, ușor de manipulat și de condus. Educația duce la revoltă și la haos, în timp ce neștiința și incultura contribuie la nașterea unei lumi în echilibru. Toți cei care nu se conformează sunt condamnați și uciși în mijlocul străzii.
Malala nu s-a conformat. La 11 ani, aceasta avea un blog la BBC, unde cu ajutorul unui jurnalist american a scris despre viața ei de zi cu zi, accentuând situația exasperantă din staul ei natal, situat în Valea Swat. Vocea Malalei ajunge peste granițele Pakistanului, reușește să convingă milioane de oameni, însă în același timp devine cel mai tânăr dușman al talibanilor.
Cine este Malala?
Întrebarea adresată cu o voce rigidă și insensibilă de către un terorist talibanez, care în 2012 a atacat alături de alții un autobuz ce transporta un grup de copii acasă de la școală. Malala era printre ei. „Nu credeam că vor încerca să ucidă vreodată un copil”, este mărturia în lacrimi al tatălui, care reușește după atac să-și transporte familia în Anglia. Malala supraviețuiește, iar vocea ei puternică reînvie, căpătând o forță și mai mare.
Deși este împușcată de către teroriști, tânăra luptătoare se întoarce la vechea sa datorie și continuă să-și expună liber părerea despre sistemul ”bolnav”, despre necesitatea educației și despre importanța drepturilor umane: „Haideți să punem mâinile pe cărți și pixuri. […] Ele sunt cele mai puternice arme ale noastre. Un copil, un profesor, un pix și o carte pot schimba lumea. Educația este singura soluție. Educația e pe primul loc”. Din 2014 aceasta este considerată cea mai tânără laureată a Premiul Nobel pentru Pace și devine un simbol al protestului pașnic.
Filmul redă lumea unei fetițe, care în loc să se joace cu ursuleții ei de pluș se confruntă cu cele mai mari probleme ale existenței umane, având o vârstă mult prea fragedă. În timpul vizionări mi-am dat seama cât de norocoasă sunt și cât de norocoși suntem noi toți, care nu doar că avem dreptul la educație, dar suntem chiar încurajați să studiem și să aprofundăm cât mai multe cunoștințe. Cum se face atunci, că noi nu beneficiem de aceste drepturi? Viața Malalei este un exemplu pentru orice om, pentru orice elev sau student. Malala luptă împotriva fanatismului religios și împotriva unor repercursiuni care degradează umanitatea. Trăiește într-o lume diferită, departe de țara ei natală, unde nu se mai poate întoarce, toate acestea din dorința de a schimba ceea ce este nedrept, incorect și inuman. Care este scuza noastră oare? Căci irosim cu prea mare ușurință unele valori, pentru care alții ar fi capabili chiar și să moară.
Facebook Lean in Cluj.
– Reka Vass
