Anual, Organizația Mondială a Sănătății, în colaborare cu partenerii internaționali, celebrează în data de 31 mai „Ziua Mondială fără Tutun”, cu ocazia căreia face apel către spiritul civic al cetățenilor pentru a descuraja utilizarea produselor din tutun sub orice formă și pentru a le reaminti gravitatea efectelor nocive pe care consumul de tutun și fumatul pasiv îl au.
Conform comunicatului de presă al Ministerului Sănătății, acesta „susține demersurile OMS de a contribui la crearea unei generații fără tutun și fără fumat pasiv”. Acest viciu, pe lângă faptul că presupune niște costuri ridicate, este responsabil și pentru alterarea imaginii, afectarea sănătății și decesul prematur. Un alt factor de risc reprezentat de consumul de tutun este cel al scăderii imunității – esențială în contextul actual al pandemiei de coronavirus. Specialiștii explică faptul că nici nicotina inhalată, nici fumatul nu au un rol protector în lupta cu noul virus, chiar din contră, determină fragilizarea mucoasei respiratorii a plămânului deja afectat.
Anul acesta, campania inițiată de către Organizația Mondială a Sănătății se focusează atât pe protejarea tinerilor de acțiunile manipulative privind promovarea produselor din tutun, cât și pe prevenirea consumului de tutun în rândul acestora.
Studiile arată că numărul deceselor provocate de produsele din tutun depășește 8 milioane de cazuri anual, la nivel global. Îngrijorător este faptul că peste 1 milion dintre aceste decese sunt provocate de expunerea pasivă la fumul de tigară. Preponderența cea mai mare a consumului de tutun din lume este înregistrată de către Regiunea Europeană a Organizației Mondiale a Sănătății, având un impact major asupra sănătății și a economiei.
Evoluția fenomenului fumatului în rândul copiilor, adolescenților și tinerilor din România, în perioada 2004-2018, a fost surprinsă de studiul realizat de către Institutul Național de Sănătate Publică, în colaborare cu OMS și CDC Atlanta. Datele din urma ultimelor studii arată astfel:
„în rândul adolescenților de 13-15 ani, s-a diminuat rata de scădere a consumului de țigări: în 2017 erau cu doar 8,3% mai puțini fumători curenți decât în 2013, în timp ce în 2013 fuseseră cu 30,3% mai puțini fumători curenți față de 2009”.
Țigările electronice sunt consumate aproximativ în mod egal cu cele „clasice”, astfel, procentul adolescenților care utilizau dispozitivele de vaporizare a nicotinei în anul 2017 a fost de 8,2%, comparativ cu 8,6%, în cazul țigaretelor obișnuite. Aceleași studii arată că în anul 2017, țigaretele electronice au început să fie utilizate de către copii în mod constant, ajungându-se la un procent de 53%, față de anul 2013 când aceste era de doar 37,8%, conform sursei citate.
După doar un an de promovare al produselor din tutun încălzit, în anul 2017, acestea erau deja cunoscute de o cincime (20,6%) dintre elevii cu vârstele cuprinse între 13 și 15 ani, iar 3,1% le utilizau în mod curent.
În perioada 2010-2018, categoria de vârstă 15-24 ani înregistrează cea mai mare evoluție a numărului de persoane care se confruntă cu acest viciu, procentul fiind de 48,3%. Comparând creșterea prevalenței fumătorilor de țigarete din populația generală, de 12,6% (de la 26,7% în 2011 la 30% în 2018), cu cea a tinerilor cu vârstele curprinse între 15-24 de ani, de 22,6% în 2011 la 33,5% în 2018, se observă o agravare a situației.
Cu toate că procentul adolescenților care fumează țigări se află într-o ușoară scădere, din ce în ce mai mulți copii și tineri cu vârstele cuprinse între 13 și 19 ani consumă produse din tutun încălzit și fumează țigări electronice, conform sursei citate.
Ministerul Sănătății evidențiază impactul negativ pe care consumul de nicotină îl are asupra perspectivei cognitive și comportamentale a adolescenților:
„Adolescența este o perioadă-cheie pentru dezvoltarea creierului, iar nicotina afectează major circuitele cerebrale responsabile de învățare și de controlul atenției, și crește susceptibilitatea pentru comportamente adictive. Inhalată, nicotina induce dependență indiferent de produsul care o furnizează (țigară clasică, electronică sau încălzită), astfel că adolescenții care inhalează azi nicotină, fie și ocazional, au un risc considerabil crescut să devină adulți care consumă zilnic tutun.”
Cu ocazia celebrării „Zilei Mondiale fără Tutun”, Ministerul Sănătății încurajează cetățenii să se informeze din surse sigure, precum și „să respingă numeroasele și variatele informații false”, cu scopul de promova în rândul tinerilor un stil de viață sănătos, fără tutun.
Sursa: Pexels
Denisa Ardelean