Renato este adolescentul în vârstă de 18 ani care a primit funcția de Concept Manager la firma multinațională franceză numită CEETRUS. De la 14 ani Renato activează în mai multe domenii. Acesta este Concept Manager, președintele asociației Apel la acțiune, președinte regional la CE ALDE. A obținut titlul special de Mister Transilvania, mister Colegiul Național Ioan Slavici și este de asemenea, event manager.
Ce reprezintă pentru tine să fii Concept Manager?
Pentru mine de fapt aceasta reprezintă o provocare, un test dacă pot să îmi impart timpul cu success, să demonstrez că pot să fac ceea ce fac în cadrul unei companii multinaționale unde procedurile sunt mai riguroase. Nu m-am lăsat influențat doar de situația financiară pe care mi-o ofereau atunci când am acceptat acest job. Nu mai este asociația sau organizația mea unde eu fac regulile, unde organizez cum vreau lucrurile la nivel local. Aici vorbim despre o implementare a unor proiecte de o companie multinațională în comunitate, în local, ceea ce pentru mine este ceva fascinant. La început a pornit ca o provocare iar acum este o adevărată sursă de învățare pentru mine. Am dobândit foarte multă experiență în domeniu, am lucrat cu oameni cu expertiză, am lucrat cu oameni competenți și tot ceea ce am făcut până acum a avut două componente: una prin care am aplicat și am ajutat compania, iar alta prin care am dobândit niște cunoștințe foarte vaste.
Ce înseamnă pentru tine voluntariatul?
Am ales voluntariatul pentru că înaintând progresiv în acest trend ascendent al proiectelor, al viziunii tinerilor asupra comunității, mi-am dat seama că a crescut numărul de persoane raportate la proiecte și a crescut bugetul substanțial. Mi-am dat seama că e bine ceea ce fac, că asta este o zonă socială ușor comercială, însă reprezintă ce fac eu pentru mine ca om, pentru latura mea umană. În momentul în care te implici ca suflet, ca om în proiecte, automat roadele pe care le culegi sunt mult mai fructuoase și ceea ce se materializează în acel proiect este mult mai vast. Și atunci am hotărât că am nevoie de aceste acțiuni de voluntariat pentru că mă ajută pe mine ca om, pentru că nu este suficient să câștigi niște bani din proiecte, nu este suficient să las ceva în urma mea. Sunt importante și aceste 2 aspecte, însă este foarte important pentru mine ca om să mă simt împlinit, pentru că eu am ajuns în punctul în care pot să ajut pe cineva. Investiția mea de timp în proiectul Ajutoarele lui Moș Crăciun a generat un profit foarte mare. Acest profit l-am oferit Caselor de Tip Familial din Satu Mare, copiilor fără părinți, iar aici vorbim de peste 400 de copii. Efectiv, eu am conceput proiecte și modalități de a finanța aceste cauze. Am învelit anumite strategii de marketing pentru a genera profit pentru acești copii și atunci automat fac voluntariat în acest fel. Am nopți nedormite în practica de voluntariat, am după-amiezi întregi în care lucrez la aceste proiecte și nu mă aștept la niciun fel de venit în schimb, pentru că mă simt foarte bine să ajut. Când pot spune unui om din suflet «Cu plăcere și cu drag am facut acest lucru pentru tine.» Pentru mine este cea mai mare satisfacție. Fericirea de pe chipurile lor este incontestabil cea mai puternică răsplată pe care o pot primi.
Fiind atât de tânăr și având și bacalaureatul anul acesta cum reușești să îți gestionezi timpul?
Mărturisesc că dacă în planuri mă situez în grafic foarte bine, aici sunt deficitar pentru că totuși mă neglijez foarte mult pe mine. Adică din programul meu care este calculat la fiecare minut la fiecare întrebare, timp cât este el de mic nu-mi permit să pierd câteva minute zilnic pentru că îmi compromit întreg programul. Făcând asta mă compromit atât pe mine ca persoană, cât și pe alte persoane care depind de mine. Eu unul nu aveam de unde să știu aceste lucruri, nu am terminat încă o facultate, deoarece încă nu i-a venit rândul, dar cu siguranță mă îndrept în această parte și managementul timpului este cel mai important lucru într-un proiect. Gândiți-vă că dacă cineva într-o corporație multinațională lucrează full time, eu sunt în prima parte a zilei la școală. La scoală am hotărât să mă pregătesc strict pentru materiile de bacalaureat adică doar la matematică, română și biologie, dar neglijând restul materiilor.
Cum s-au raportat profesorii la activitățile tale?
Sunt profesori care înțeleg rolul meu în comunitate, dar sunt alții care nu înțeleg absolut deloc. Absențe primesc la greu fără niciun fel de înțelegere. Eu nu chiulesc! Eu fac ceva de calitate în timpul pe care îl aloc proiectelor și activităților. Înțelegere de zero, niciun fel de șansă pentru o clemență din partea lor. Până acum mă feream să spun acest lucru însă am ajuns la concluzia că dirigintele meu nu mă susține absolut deloc în ceea ce fac. Este greu să spun, pentru că un diriginte este un profesor care te îndrumă, care îți este alături și față de care poți să te confesezi ca om. Ei bine, acest profesor diriginte nu îl am! Profesorul meu diriginte nu știe să fie un diriginte! Am ajuns la concluzia că nu poate să fie diriginte pentru că este strict profesor de matematică și atât. Este mult prea rațional și închis în această lume a cifrelor, a rationalității, încât el nu poate depăși aceste granițe să ajungă în partea umană. Am ajuns acum în clasa a XII a ca el să fie foarte influențat de către aceste absențe dar absențele nu sunt la materiile de bacalaureat, la care sunt prezent în permanență, pentru că vreau să învăț și o fac când îmi aloc timpul. Ei bine, a ajuns să spună că eu sunt o influență negativă pentru absențele pe care le am. I-am spus că atât timp cât nu absentez la materiile care contează pentru mine și care mă ajută pe viitor, nu văd să fie o problemă. Adică am ajuns în acest punct în care el să facă abstracție de tot ceea ce fac pentru comunitate și implicarea mea în aceasta. Oamenii cu care interacționez sunt mari lideri de multinațională, sunt secretari de stat, foști miniștri și foști vicepreședinți în comisii din Parlamentul European. Zilnic interacționez cu niște oameni cu nume rezonante, cu funcții peste funcții care reflectă calitatea lor ca oameni și experiența de viață. Totuși, acest lucru nu este important și relevant pentru el și îmi pare rău să spun că nu am avut un diriginte în liceu care să fie cu adevărat diriginte.
Cum îți impui autoritatea în cadrul organizației tale?
Acești tineri i-am dobândit doar cu abilitatea de a vorbi pe limba lor. Cred că asta este cheia de fapt, pentru că trebuie să ai în vedere faptul că nu poți să ți oamenii degeaba. Nu am făcut-o agresiv, nu am făcut-o cu autoritate pentru că ei au venit voluntar la mine pentru a clădi ceva, pentru a construi ceva. Ei aveau idei, ceea ce denotă că erau tineri de calitate pe care nu-mi permiteam să-i pierd. Atunci am încercat să le explic cât de important e ceea ce facem noi acum și că noi învățăm din chestiile astea, iar cunoștințele pe care le acumulăm nu se compară cu nici o sursă de venit pe care am vrea să o câștigăm. Tinerii au înțeles treaba asta și mi-a fost foarte ușor să mă impun. E suficient să iau eu un scaun și să-l pun unde trebuie că restul deja din inerție au venit să facă. Văzându-mă pe mine că fac asta, deși nu era treaba mea să o fac, s-au simțit obligați moral să facă și ei același lucru. Trebuie să știi să vorbești! Nu spui « tu faci asta! tu faci aia! » este foarte greșit și există o chestie de comunicare foarte importantă: «Haideți să facem asta! Haideți să construim asta! Haideți împreună, noi ca un tot, ca un colectiv să facem asta!» Nu iți impun eu să faci ceva pentru că nu ești angajatul meu să faci ce spun. Eu nu sunt un șef, sunt un lider și vreau să transmit acest lucru!
Ai declarat că Urban Festival este proiectul tău de suflet. De ce ai ajuns la această concluzie?
Urban Festival a fost cel mai amplu proiect, din toate punctele de vedere, pentru mine. Acesta a fost organizat integral în zece zile și a adus mii de tineri în locul evenimentului, în contextul în care este un festival cu taxă de intrare. Pentru Satu Mare este o realizare. Pentru mine reprezintă proiectul de suflet pentru că eu eram în concediu în perioada de început a organizării, eram la mare. Făceam conferințe cu finanțatorii Aushopping și Auchan pentru a negocia bugetul evenimentului. Tinerilor mei din Satu Mare le-am dat mici directive despre ce au de făcut până ajung eu acasă pentru a începe complet de la zero. A fost epuizant total. Au fost zece zile de foc pentru mine, în care am luat legătura cu sute de oameni să mă ajute. Tinerii care au lucrat la festival sunt niște tineri deosebiți cărora eu vreau să le mulțumesc. Urban festival este proiectul care mi-a adus jobul pe care îl am acum, este evenimentul care pe mine m-a făcut remarcat de către această companie și am văzut că dintr-un buget infim am adus toți tinerii sătmăreni într-un festival atât de amplu. Aveam 16 ani pe atunci.
Ce proiecte ai pe viitor?
Pe viitor vreau să investesc în tineri, vreau proiecte cu tineri. Urban Festival vreau să-l duc la un nivel mult mai mare. Mergând la București vreau să implementez și acolo acest proiect cu alți tineri. De asemenea, Urban Festival îmi doresc să fie un proiect care rezonează în țară. Tinerii cu care am clădit acest proiect se răspândesc peste tot în țară: Cluj, Timișoara, Sibiu, Brașov, București. Automat vreau să-i rog să dăm o continuitate proiectului, în fiecare județ în care se află astfel încât să devină un proiect pentru toată România, nu doar pentru Satu Mare. Vreau să deschid o firmă, tot așa pe partea de urban, prin care să oferim comunităților de presă din țară proiecte de calitate. Vreau să coordonez eu acest mare proiect pentru că vreau să mă asigur că totul va decurge bine. Am nevoie în fiecare județ de un lider local și vreau să înființez filiale peste tot în țară.
Dacă ar fi să alegi o singură activitate dintre toate în care activezi care ar fi aceea?
De când mă știu activez în mai multe domenii pentru că nu mă pot focusa pe unul singur, pentru că mă atrag mai multe domenii. Dacă acum ar trebui să mă limitez la unul singur cred că ar fi postura mea în companie pentru că aici eu pot ajuta la rândul meu alți oameni. Aici pot construi alte proiecte, alte evenimente și pot lucra cu oameni cu expertiză, cu o echipă foarte frumoasă. În echipa asta pot să mă formez și formându-mă pot să extrapolez si să ofer și celorlalți tineri experiența pe care o dobândesc.
Sursa: Renato Crîșmar
Petra Bence
