Președintele și Premierul României au adus un omagiu victimelor Mineriadei. Se împlinesc 30 de ani de la Mineriada din 13-15 iunie 1990, când autoritățile au îndepărtat ultimii manifestanţi rămaşi în Piaţa Universităţii după protestul anticomunist din centrul Capitalei, punctul culminant fiind atins odată cu venirea minerilor, acțiune pentru care nu s-a găsit încă nici un vinovat.
„Nici până astăzi dosarul numit Mineriada nu este finalizat, iar vinovații nu sunt pedepsiți.Fac un apel către magistrați să trateze acest dosar așa cum trebuie tratat. Lucrurile abominabile care s-au petrecut pe 13, 14, 15 iunie au lăsat urme adânci în conștiința românilor. Au reprezentat o pată pe obrazul României… Manifestația din Piața Universității a fost o manifestație pentru libertate, pentru democrație, pentru demnitate, la care au participat oameni c are au visat la o Românie democratică și care au reușit să aducă România acolo unde îi este locul”, a declarat premierul Ludovic Orban, conform Mediafax.
„Astăzi, la 30 de ani de la acele evenimente sângeroase, România este un stat de drept, cu o democrație consolidată, profund atașată de valorile europene și democratice, iar societatea civilă este categoric mai puternică și mai consolidată. Sacrificiile pe care le-au făcut miile de români ieșiți în stradă sunt fundamentul societății libere și europene de astăzi, iar spiritul acestei prețioase moșteniri a fost reconfirmat în alegerile de anul trecut. Privind în urmă, pot spune fără ocolișuri că „Piața Universității” reprezintă un testament pe care trebuie să îl prețuim și să îl respectăm. Dreptatea nu este un moft, ci este, în acest caz, o urgență majoră! Fac, așadar, un apel la toți cei responsabili de soarta acestui dosar: faceți dreptate! Românii au nevoie de acest act de justiție pentru odihna veșnică a celor uciși, pentru urmași, precum și pentru reconcilierea cu trecutul și garantarea unei societăți sănătoase pentru generațiile viitoare”, a declarat Klaus Iohannis, potrivit Digi24.
Zilele de 13-15 iunie 1990 au fost cele mai negre din istoria postdecembristă a României. Puterea neocomunistă de la Bucureşti (preşedintele Ion Iliescu, împreuna cu guvernul condus de Petre Roman) a contribuit, datorită revărsării de violenţă şi barbarie din acele trei zile, la crearea unei imagini negative a ţării în Occident. A fost a treia ocazie în care FSN a utilizat minerii din Valea Jiului ca forţă de represiune împotriva celor care contestau regimul instaurat după Revoluţia din decembrie 1989, însă brutalitatea intervenţiei a fost fără precedent, potrivit Historia.
Greviștii s-au organizat și au construit o adevărată tabără pe spațiul verde din fața Teatrului Național. Atunci au fost numiți „golani”, iar manifestația a căpătat numele de Golaniada. Tot atunci s-a născut cântecul care avea să definească protestul, Imnul golanilor, cu refrenul-manifest
„Mai bine golan / Decât activist / Mai bine mort / Decât comunist. ”
Pe 13 iunie 1990 a avut loc primul atac al forțelor de ordine împotriva protestatarilor rămași în Piața Victoriei. Trupele aduse în piață au distrus corturile manifestanților, iar aceștia au ripostat. Confruntările nu au avut loc doar în piața Universității, ci și la sediile Poliției Capitalei, Ministerului de Interne și SRI.
Minerii din Valea Jiului, conduși de Miron Cozma, au ocupat Bucureștiul pe motiv că au venit „să planteze panseluțele” distruse de manifestanții care ocupaseră locul. De fapt, ei au ocupat piața, au pătruns în sediile facultăților din cadrul Universității București și au bătut pe oricine întâlneau în cale, studenți, profesori, manifestanți.
Bilanțul celor trei zile de violențe a fost de 4 morți, peste 1.300 de răniți, peste 1.200 de persoane lipsite de libertate ilegal, iar pagubele materiale imense.
După 30 de ani încă nu s-a găsit nici un vinovat
După 27 de ani de la aceste evenimente, dosarul Mineriadei a fost trimis în judecată. Potrivit News.ro, Ion Iliescu, fost preşedinte al României, Petre Roman, fost prim-ministru, Gelu Voican Voiculescu, fost viceprim-ministru, Virgil Măgureanu, fost director SRI, alături de alți reprezentanți ai puterii de atunci, au fost acuzați de acuzaţi de infracţiuni contra umanităţii.
Judecătorul de Cameră preliminară care a analizat dosarul în ultimii doi ani a identificat mai multe nereguli în actul de sesizare. Judecătorul a reproșat că rechizitoriul ar fi lipsit de claritate, probele ar fi fost administrate cu încălcarea procedurii, dreptul la apărare al inculpaţilor ar fi fost încălcat.
„Aceste evenimente au fost urmarea actelor de diversiune şi manipulare a opiniei publice de către autorităţile statului reprezentate de către inculpaţi, care au prezentat manifestaţiile din Piaţa Universităţii într-un mod distorsionat şi au acreditat ideea că ele sunt determinate de o aşa-zisă rebeliune de tip legionar. Manifestanţii care îşi exprimau opiniile politice au fost prezentaţi ca persoane cu ocupaţii infracţionale, elemente extremiste, reacţionare, fiind etichetaţi de preşedintele ales al României ca fiind ”golani”. Persoanele care au fost ridicate din Piaţa Universităţii, împreună cu altele considerate ca având legătură cu manifestaţiile, au fost duse cu forţa în cazărmi aparţinând Ministerului de Interne, fiind private de libertate într-un mod nelegal şi în spaţii total improprii pentru deţinerea unor persoane. Privarea de libertate fără forme legale a acestora a durat până cel mai târziu pe data 21 iunie 1990. (…) obiectul acestei cauze îl constituie faptele comise începând cu luarea hotărârii de a lansa atacul îndreptat împotriva populaţiei civile, până la punerea în libertate a ultimei persoane private de libertate în mod nelegal”, arată anchetatorii, conform ziare.com.
Au fost audiate 46 de persoane ca fiind inculpate sau suspecte, 1.388 de persoane vătămate, 146 de succesori ai victimelor şi 589 de martori, fiind emise aproximativ 2.300 de citaţii.
Sursa: Agerpres
Bernadette Nemeth
