Cea de a V-a ediția a Galei Premiilor Matei Brâncoveanu organizată de Fundația Alexandrion este câștigată de Edmond Niculușcă, directorul ARCEN. Premiul în valoare de 12.000 de euro îi permite acestuia sa investească în proiectul Antiseismic District demarat de ARCEN (Asociația Română pentru Cultură, Educație și Normalitate) împreună cu Re:Rise – Asociația pentru Reducerea Riscului Seismic.
Gala Premiilor Matei Brâncoveanu de anul acesta a fost difuzată LIVE pe Facebook pe pagina oficială a Fundației Alexandrion, sponsorul și organizatorul galei, în data de 14 iunie începând cu ora 19.00. Evenimentul a fost prezentat de actorul Pavel Ulici și tot în cadrul evenimentului trupa The Mono Jacks au susținut un concert acustic.
Gala a fost câștigată de Edmond Niculușcă, acesta a fost nominalizat de jurnalistul Marius Constantinescu. Publicul a hotărât printr-un vot virtual cine va câștiga premiul cel mare, iar Edmond Niculușcă a câștigat cu 16.885 de voturi. Următorii participanți ai clasamentului sunt Raluca Selejan, Carmen Chindriș, Tudor Baciu, Ana Maria Ciobanu, au fost premiați de către Fundația Alexandrion cu câte 1.500 euro fiecare.
Cine este Edmond Niculușcă?
Când avea 16 ani, Edmond a fondat ARCEN, un ONG dedicat culturii, educației și normalității, așa cum spune și numele asociației. A început cu un proiect curajos, la 18 ani când era elev la Școala Centrală îl îngrijora faptul că acea clădire se poate dărâma, iar pentru că învăța zilnic acolo și a zis că trebuie să găsească o soluție. A strâns bani pentru restaurarea și consolidarea clădirii și și-a spus atunci că „Dacă asta am putut, o să salvez tot Bucureștiul!”
Pe Edmond îl cunoaștem și de la tururile ghidate și gratuite pe care le desfășoară în București denumite Cu bastonul prin București cu scopul de a pune o lumină pe istoria Bucureștiului. Acestea sunt un număr mic din inițiativele lui și a celor de la ARCEN. În 2019 a ales să îi facă conștienți atât pe bucureșteni cât și pe restul cetățenilor de cât de vulnerabilă este România când vine vorba de cutremure. Să atragă atenția că nu putem dormi liniștiți știind că nu acordăm o atenție acestui subiect, acum până când nu este prea târziu. Își propune lansarea până în toamnă a unei hărți de evacuare a centrului Bucureștiului de după cutremur și o platformă online de pregătire pentru copii, adulți, vârstnici, secțiune care va fi valabilă pentru locuitorii tuturor orașelor vulnerabile la cutremur din România.
Am fost curioși să aflăm mai multe despre proiectul Antiseismic District astfel am avut un scurt interviu cu Edmond Niculușcă.
Am înțeles că îți dorești ca acest premiu să fie investit în proiectul Antiseismic District, proiect derulat cu cei de la Re:Rise – Asociația pentru Reducerea Riscului Seismic. De ce ați creat acest proiect?
„A fost un premiu pe care l-am obținut cu greu, cu multă muncă. A fost o campanie dură. Proiectul Antiseismic District are nevoie de finanțare pentru că este un proiect activ, pentru companii ca să spun așa, este o temă destul de negativă. Ce încercam să facem este să nu îi mai lăsăm pe oameni să doarmă liniștiți. Este un proiect care a început în urma cu un an, în anul 2019 și care este dedicat unui cartier central din București, un cartier foarte vulnerabil în caz de cutremur în care se găsesc peste 400 de imobile care ar putea să cadă la un cutremur major. Este un proiect unic în România, prin faptul că abordează o micro comunitate dintr-un oraș foarte vulnerabil. Bucureștiul este un oraș îngrozitor de vulnerabil din punct de vedere seismic, este printre cele mai vulnerabile orașe din Europa din punct de vedere seismic și conform unor estimări optimiste unul din patru bucureșteni ar fi grav afectat de cutremur în cazul producerii unui seism major și atunci acesta a fost motivul pentru care am pornit acest proiect. L-am pornit împreună cu Asociația Re: Rise, Asociația pentru reducerea riscului seismic. Un proiect care cuprinde două paliere, dar care ambele paliere vorbesc despre pregătirea pentru cutremur. Pe de o parte pregătirea individuală și de familie și pe de altă parte consolidarea clădirilor cu risc seismic. Este o muncă de om la om, lucrăm cu fiecare om în parte din comunitate și am început anul trecut. Am întâlnit 8000 de oameni, i-am pregătit pentru cutremur și ce ne propunem prin finanțarea, pe care am obținut-o prin Premiul Matei Brâncoveanu, este sa lucrăm cu și mai mulți oameni să ne creștem cumva capacitatea.”
Știm de toate faptele tale bune, le-aș spune eu, una dintre acestea fiind propunerea ta de a lărgi spațiile de recreere din capitală, în contextul pandemiei. Propunere acceptată de primărie. În acest sens în dezvoltarea proiectului Antiseismic District Primăria Capitalei se implică în vreun fel, simțiți vreo susținere?
„Complicat subiect, pe de o parte da, am reușit sa convingem primăria sa pietonalizăm pe durata weekendurilor o serie de străzi din centrul Bucureștiului pentru că bucureștenii au 3 m² păstrați de parcuri și grădini pe cap de locuitor ceea ce este extrem de puțin, sub jumătate din norma europeană. Și nu este pur și simplu spațiu unde să te plimbi și unde să ieși în acest oraș, și atunci dacă vrei să păstrezi și distanțarea fizică impusă de noul context Covid-19 era nevoie de mult mai mult spațiu public și cumva în toate orașele din lume s-a adaptat viața urbană și cumva acest nou context cere mai mult spațiu în interiorul orașelor. A fost surprinzătoare reacția pozitiva a Primăriei Capitalei, este prima oară când pățim asta în 11 ani de muncă pentru oraș. Pe subiectul consolidărilor nu avem neapărat un tip de colaborare, dialog există. Există Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic sub administrarea Primăriei Capitalei, dar nu avem neapărat o colaborare constructivă, sunt deschiși să ne dea informații, sunt deschiși să ne vorbească ce fac, scopul lor este consolidarea. Noi nu putem să îi ajutăm, ei nu ne pot ajuta neapărat. Sigur am putea dezvolta proiecte împreună, da nu există această formă de colaborare cel puțin de partea asta.”
Și care ar putea fi motivul pentru care nu doresc să colaboreze?
„Nu știu dacă nu sunt conștienți, este complicat… În primul rând nu au oameni, pe de altă parte se ocupă de consolidări, repet. Deci ei se ocupă fizic de consolidarea clădirilor cu risc seismic, noi le venim în întâmpinare și îi ajutăm. Ei se confruntă cu o mare doză de neîncredere din partea locuitorilor Bucureștiului. Și ea vine de pe un fond foarte obiectiv. Nu prea ai cum să ai încredere în Primăria Capitalei pentru că 25-30 de ani nu s-a făcut nimic, șantierele care s-au pornit au fost de cele mai multe ori abandonate, oamenii au rămas care pe unde, dar nu este niciunul dintre ei acasă. Deci noi încercăm să creăm de fapt o legătură între primărie și locuitorii orașului, deci nu prea ar avea cu ce să ne ajute, poate doar financiar în mod evident. Noi facem o pate din treaba primăriei, dar este greu.. nu am un răspuns.”
Cum trebuie să contribuie, sa colaboreze oamenii ca rezultatele bune sa apară?
„Cred că rezultatele nu pot apărea peste noapte pentru că atunci când într-un oraș, 43 de ani nu se întâmplă nimic pe un subiect, soluțiile sunt complicate și de durată. Ameliorarea acestei probleme cere timp din păcate, însă există mai mulți factori care întârzie deblocarea acestei situații. Pe de o parte avem contextul legislativ, Ordonanța nr. 20/1994, ordonanța de guvernare este total ruptă de contextul actual al societății în care trăim acolo nu există proprietar, se presupune că administrația blocului face tot, suntem totuși în‚ ‘94 cu legea, a tot fost îmbunătățită. Deci este nevoie de un nou cadru legislativ, sunt onguri care se luptă pentru asta. Pe de altă parte, oamenii nu sunt conștienți că un cutremur major s-ar mai putea produce, ori noi stăm într-o țară cu seismicitate ridicată. Sunt două cutremure majore pe secol în zona Vrancea, iar București este unul dinte orașele cele mai afectate în caz de cutremur, dar cutremurele astea se întâmplă suficient de des cât să ne facă vulnerabili, dar suficient de rar cât să ne facă să uităm că există. Pe de altă parte este această lipsă totală de finanțare, ca să zic așa, al acestui subiect, al consolidărilor. Costă foarte mult să consolidezi o clădire. Consolidare nu înseamnă o reparație, înseamnă să duci clădirea la o stare mai bună decât a fost proiectată și avem un fond construit în București îngrozitor de vulnerabil pentru că am trecut prin multe cutremure, 1940, 1977, 1986, 1990, toate sunt cutremure foarte puternice, primele două foarte puternice urmând următoarele 2-3, de fapt pentru că în ’90 au fost două unul după altul puternice. Și foarte multe mituri răspândite în București în legătură cu cutremurele și oamenii dorm liniștiți, sau, mă rog, nu vor să recunoască că s-ar putea întâmpla așa ceva pe parcursul vieții lor.”
La ce te referi când spui foarte multe mituri?
„Mitul blocurilor pe bile sau pe rulmenți care «vezi Doamne nu o să cadă pentru că au pe sub pământ nu știu ce bile și când vine cutremurul clădirea se mișcă», este un mit foarte răspândit în București, toate aceste mituri au fost provocate de presă de partid în ‘77, ’78 când nu s-au făcut consolidări pentru că nu existau bani pentru așa ceva. România în 1977 a intrat în criza economică majoră au fost pagube de doua miliarde de dolari ceea ce înseamnă undeva la opt miliarde de dolari ceea ce este enorm și doar au fost tencuite și reparate pe la suprafață și atunci s-a creat o întreagă mitologie urbană despre clădiri. Un alt mit este că am trecut prin două cutremure, o să treacă și prin al treilea. Am trecut prin‚ ’40, ’77 sigur trecem și peste al treilea ceea ce este fals, pentru că o clădire nu își face mușchi, pur și simplu devine mai slabă structural. Un alt mit este mitul securistului care locuia la etajul 2-3-4-5 și care nu și-ar fi permis sa își riște viața, deci partidul a reparat blocul în‚ ’77 bine pentru că locuia acest individ în apartamentul habar n-am de la etajul nu știu care sau mitul clădirilor care au fost proiectate pentru opt etaje și au doar cinci ceea ce este un adevăr fals. Mituri care fac oamenii să doarmă liniștiți că sigur va fi greu, dar lor nu o sa se întâmple știm că 80% din centrul Bucureștiului poate să dispară în orice moment. ”
Pentru curiozități sau detalii ARCEN poate fi găsit pe pagina de Facebook, siteul oficial, pagina de Instagram, iar pentru susținere aveți toate detaliile pe platforma acestora.
De asemenea cei de la Re:Rise – Asociatia pentru Reducerea Riscului Seismic pot fi contactați pe pagina de Facebook și siteul oficial.
Sursa: Facebook Fundatia Alexandrion
Dana Coțovanu
