Raportul Comisiei Europene dedicat crizei provocate de coronavirus indică faptul că 110 „narative” legate de Covid-19, prezente în mai mult de 2.700 de articole cu conținut fals provenite de la site-uri din apropierea Moscovei, au acaparat mediul online în ultimele zile, ca urmare a activității de dezinformare a Rusie împotriva țărilor din UE.
Informații false privind noua tehnologie 5G au generat reacții violente în rândul cetățenilor Marii Britanii, care au incendiat stâlpii pentru telecomunicații ai unei mari companii și au atacat angajați ai acesteia în spațiul public. Zvonul potrivit căruia acesteastă nouă tehnologie ar fi responsabilă pentru răspândirea virusului nu este decât o „aberație periculoasă”, potrivit ministrului britanic Michael Gove. Acesta este susținut și de șeful Sistemului Național de Sănătate, care afirmă că este: „cea mai mare prostie, un fake news de cea mai joasă speță”. Într-un final, s-a descoperit că această informație provenea dintr-o sursă rusă.
Instituția de presă a Kremlinului, Russia Today, are un istoric bogat de respândire a conspirațiilor legate de tehnologia 5G. Ideea „apocalipsei 5G” este susținută cu insitență de instituțiile de presă rusești ca parte a unui plan amplu, conturat de către Vladimir Putin, prin care se încearcă încetinirea răspândirii noii tehnologii în țările mai dezvoltate decât Rusia, deoarece aceasta nu ar reuși să țină pasul din punct de vedere tehnologic și economic, sugerează NewYork Times.
România – „cazul 191”
O altă știre falsă, care de această dată s-a bucurat de popularitate în România, este cea potrivit căreia vitamina C ar fi „leacul-minune” în lupta cu virusul SARS-CoV-2. Acestă știre este cunoscută drept „cazul 191”, pe site-ul euvsdisinfo.eu, instrumentul prin care Comisia Europeană a depistat știrile false provenite din Rusia. Informația falsă ar fi fost publicată pe site-ul Sputnik din Republica Moldova.
Informația potrivit căreia vitamina C este antidotul minune face parte dintr-o serie de astfel de „secrete ascunse de văzul lumii”, printre care se regăsesc și remedii precum argintul potabil, usturoiul, mineralele minune și bautul apei la fie sfert de oră.
Autoritățile române au luat măsuri și în privința unui site care utiliza o platformă din Rusia, la recomandarea Grupului de Comunicare Strategică. Site-ul breakingnews.xyz era folosit cu scopul de a decredibiliza autoritățile române și măsurile luate de acestea pentru combaterea pandemiei de coronavirus.
„Menționăm faptul că site-ul în cauză prezintă titluri de articole șocante, cu informații false, fiind configurat astfel încât atunci când se încearcă accesarea articolelor pentru a citi conținutul acestora este afișată opțiunea obligatorie de a distribui pe contul de Facebook respectivul material. În fapt, informația care poate fi accesată/vizualizată de un utilizator este doar cea menționată în titlul articolelor, existând doar aparența înșelătoare că pot fi accesate mai multe informații false”, potrivit autorităților.
Rusia se face responsabilă de valul de informații false. Moscova neagă acest lucru, sugerând că este vorba de „obsesia antirusă”
STRATCOM, Serviciul European de Acțiune Externă al UE, învinovățește Kremlinul pentru dezinformarea produsă la nivel mondial. Odată cu agravarea situației pandemiei de coronavirus la nivel global, oamenii caută surse de informare, dar de multe ori sunt induși în eroare de știrile tip „fake news”.
„De această nevoie de informare beneficiază mulţi actori statali, non-statali, economici. E un spectru foarte larg şi de actori şi atunci UE, prin serviciul de Acţiune Externă a simţit nevoia să sistematizeze poveştile cu iz conspiraţionist care circulă în statele membre”, potrivit declarației Alinei Bârgăoanu pentru Digi24.ro, membru afiliat al Centrului European pentru Combaterea Amenințărilor Hibride și fost expert al Grupului pentru combaterea știrilor false din cadrul Comisiei Europene.
„La nivelul UE, din 2014 s-au acumulat foarte multe lucruri în acest sens şi ştim foarte clar cum funcţionează”, susține analistul politic Cristian Pârvulescu despre valul de dezinformările provenit din Kremlin. „După 2014, ruşii spun că nu mai există diferenţe între starea de pace şi starea de război. E, practic, un război permanent. Şi atunci, pentru ei, este legitim să recurgă la astfel de mijloace”, completează Cristian Pârvulescu.
Analistul Sorin Ioniță spune că: „Dezinformarea pe teme de viruşi, pandemii, chestii virale, reprezintă un narativ foarte lung, e o chestie care ţine de Războiul Rece, de Uniunea Sovietică”.
Acest „narativ” constituie materia primă, pe baza căreia se pot construi nenumărate speculații.
Pârvulescu explică modalitatea prin care se obține influența maximă asupra unei categorii țintă: „Există un patern, un tipar care e calat pe specificul culturii fiecărei comunităţi. La nivelul unui stat, deja au ajuns la o foarte bună cunoaştere, încât pot transmite un anumit tip de informaţie către un anumit tip de public. Astfel, se obţine maximă influenţă”.
„Când se simte că există sensibilitate în populaţie, se mai lansează câte o chestie. Acum, când venit pandemia peste noi şi oamenii au devenit anxioşi şi emoţionali, e un teren foate bun să investeşi în felul ăsta de propagandă”, adaugă Ioniță.
Acuzațiile Comisiei Europene au fost respinse de către purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dimitri Peskov, susținând că aceste „alegații sunt nefondate și lipsite de sens”, conform articolului publicat de Digi24.ro . Acesta a subliniat faptul că documentul intern nu conține un exemplu specific și că nuu face legătura cu un organ de presă anume. Ca și o încheiere, Peskov afimă:
„Iar vorbim de acuzaţii nefondate, care în situaţia actuală sunt probabil rezultatul obsesiei antiruse”.
Chiar din contra, președintele rus Vladimir Putin susține că fenomenul de propagare al știrilor false vizează poporul rus, generând panică în rândul cetățenilor.
Modalitatea de fabricare a știrilor false
„Reţeta care funcţionează de mult timp şi în România este polarizarea temelor foarte controversate, care stârnesc discuţii şi pasiuni foarte aprinse. Exemplu: discursul binar de tipul «noi vs. ei»”, explică Bârgăoanu.
Exemplul adus în discuție de către expertul în dezinformare este raportul lui Muller, concluzia acestuia fiind că Rusia ar fi fost amestecată în alegerile americane. Acesta ar fi modelul conform căruia Kremlinul încearcă să inducă starea de nesiguranță si neîncredere în rândul populației.
„În primul rând, se identifică elementele cu potenţial polarizator. Care sunt temele care pot scinda o societate? Odată identificate, se trece la identificarea publicului care e fie pro fie contra”, conform lui Bârgăoanu.
Pârvulescu afirmă că aceste știri false sunt executate de experți în domeniul dezinformării: „Sunt echipe mixte de sociologi, psihologi şi agenţi secreţi care lucrează la acest ingrediente, adaptate specificului local”.
Instrumentul de care acești specialiști în dezinformare se folosesc este Facebook – cea mai eficientă sursă de procurare a datelor personale pe care utilizatorii le fac vizibile: „Oamenii îşi pun toate datele acolo. Şi le pun cu dezinvoltură, ceea ce îi face uşor identificabili. Preferinţele, vârsta, locurile pe unde ai fost permit încadrarea lor într-un anume tip şi distribuirea unui anumit tip de informări”, potrivit lui Pârvulescu.
Scopul final al dezinformării: manipularea în masă
„Ce se face? Se atacă sistemul de drepturi ale omului, fundamentul democraţiei”, spune Pârvulescu.
Astfel, ideea principală este că această criză provocată de pandemie reprezintă eşecul democraţiei, conform articolului publicat de Digi24.ro. Se impune un control mai puternic asupra drepturilor și libertăților de care oamenii dispun, în contextul unei pandemii.
„E un slogan care se reproduce, acela al incapacităţii democraţiilor în lupta contra coronavirusului. Avem, pe de o parte, exemplara mobilizare a Chinei, care a reuşit să reducă numărul de victime. Pe câţi nu aţi auzit în România să dea ca exemplu, iată, China!”, sugerează Pârvulescu.
Sorin Ioniță: „Ce contează e decredibilizarea instituţiilor democratice occidentale, slăbirea încrederii în structurile europene”.
Baza democrației ar fi drepturile omului, conform lui Pârvulescu, care adaugă: „Este vorba, în acest caz, de ineficienţa drepturilor omului, în lupta pentru protejarea cetăţeanului. Ideea: cetăţeanul e mai bine protejat în regimurile de mână-forte. Iată ce bună demonstraţie, drepturile individuale se întorc împotriva dreptului colectiv”.
Sorin Ioniță este de părere că, la momentul actual, sistemul rus de dezinformare nu mai apare într-o formă piramidală, care funționa pe principiul „informațiilor primite de sus și distribuite în colectivitate”: „Este un sistem destul de descentralizat. Are şi numeroşi actori statali, precum întreaga medie de stat, cu numeroasele canale, de la televiziuni, până la Sputnik, staţii de radio”, adevărații beneficiari devenind dificil de depistat.
„În plus, sunt actori para-statali, actori nestatali, cum este Internet Research Agency, acea firmă din St. Petersburg, ferma de troli. Aia nu e o organizaţie publică, aia e o firmă privată a unui tip din categoria oligarhilor asociaţi în mod foarte direct cu Putin. Dar chestiile se fac pe privat. Nu bagi bani de la buget, bagi bani de la oligarh care oricum i-a sifonat din resurse publice. Scopul: să fie mai opac, să fie mai greu de ajuns la ei”, susține Ioniță.
Acest mecanism de finanțare al propagandei și al fake news made in Russia este unul atent conturat: „De la Kremlin practic nici nu se dă ordin. Se dă aşa, din când în când, direcţia mare, printr-un discurs. Pe urmă toţi agenţii şi actorii se activează. Uneori, chiar concurează între ei, se calcă pe picioare. E foarte mult ferment, creativitate, inventivitate”.
Care este specificul informațiilor false și al teoriilor conspiraționiste?
Conform Alinei Bârgăoanu, există trei tipuri despicifice de dezinformare, greu de delimitat: „În spectrul de dezordine informaţională intră trei manifestări principale: missinformation, disinformation şi a treia parte, cea mai nociviă, malinformation, in engleză. Şi în limba română ar trebui să ne pregătim să introducem acest termen, de «a malinforma», după exemplul «a maltrata»”.
Bârgăoanu a identificat și cele trei „narative” principale, prin intermediul cărora iau naștere principalele teme de dezbatere:
- Natura fabricată a virusului
Ideea central este cea a mâinii criminale care a fabricat virusul: „De aici, încep diferenţele: virusul e ori fabricat în SUA, ori în China, ori în Israel. Apoi, diferă scopurile pentru care a fost scăpat: a fost lansat cu bune intenţii pentru a impune o nouă ordine mondială, sau pentru a încetini procesul de îmbătrânire a populaţiei. Există un fir comun, dar internţiile diferă”, explică Bârgăoanu.
- Leacurile minune
Așa cum am explicat anterior, vitamina C și celelalte leacuri minune „sunt narative care au circulat şi pe tv-uri şi pe mesageria WhatsApp sau Facebook. Ca o paranteză, aici mai avem vaccinurile descoperite sau furate din România, ori medicamentele ieftine ţinute departe, pentru a umple conturile Big Pharma”, adaugă specialistul.
- Mare conspirație
Teoria conpirațională spune că totul este parte a agendei de impunere a vaccinării obligatorii, idee cuplată, conform lui Bârgăoanu, cu mișcările anti-vacciniste anterioare și o încercare de distrugere a familiei tradiționale și a valorilor conservatoare.
„Acestea le-am identificat eu, dar temele evoluează şi se adaptează şi felului în care evoluează lucrurile în viaţa reală. Acum estimez că tema distrugerii familiei tradiţionale se va amplifica pe fondul deciziei de a ţine bisericile închise pe perioada Paştelui”, afirmă Alina Bârgăoanu.
Este de precizat faptul că orice dezinformare sau știre falsă are un portret-robot specific.
„În primul rând, se identifică dacă se încadrează într-o temă conspiraţionistă care face parte din cele trei narative principale. Acesta e primul semnal de alarmă”, conform Alinei Bârgăoanu.
„Un al doilea semnal de alarmă îl reprezintă aşa-numiţii markeri retorici. Mesajele de genul «lămureşte-te singur», sau «Adevărul pe care nu ţi l-a spus nimeni până acum». Cred că aceste mecanisme de viralizare ar trebui să ne pună în gardă că avem de-a face cu mesaje care mizează pe faptul că, mai ales acum, când suntem izolaţi în propriile case, nu putem avea discuţii faţă în faţă”, avertizează specialistul în dezinformare.
„Majoritatea subiectelor sunt complexe, depăşesc chiar pe cei mai buni specialişti, atunci cânt apar mesaje d-astea, ar trebui să ne pună în gardă”, adaugă Bârgăoanu.
Troli și idioți utili – de ambele părți ale baricadei
„Ce s-a întâmplat în SUA e faptul că trolii asociaţi cu fabrica de troli de la St. Petersburg au investit în temele respective pe ambele poziţii. Au investit în troli care să atace tema dintr-un anumit punct de vedere şi au investit în egală măsură şi în trolii care erau de acord cu tema respectivă”, este de părere Alina Bârgăoanu.
„Eroarea de analiză pe care cred că o facem de multe ori în România, e de a crede că astfel de demersuri sunt asociate cu o anumită parte a spaţiului publicului, cu un anumit segment. Noi trebuie să identificăm temele cu potenţial de polarizare. Reţeta fabricii de troli de la Sankt Petersburg e de aţâţa temele, indiferent care e poziţia, pro sau contra”, agaugă specialistul. „Mai cu toţii suntem prinşi în această categorie, când amplificăm anumite mesaje, fără să vrem. E foarte uşor să cazi în sindromul de super-încredere. Şi să spui că nu mi se poate întâmpla mie”.
Să nu uităm de categoria idioților utili.
„Idioţii utili sunt şi sinceri. Ei cred într-un mesaj al surselor de dezinformare şi îl propagă din convingere. Asta e o categorie. Dar sunt şi cei care o propagă interesat. Există două categorii: pragmaticii şi idioţii utili. Şi balanţa între ei e schimbătoare. Pragmaticii se bagă imediat de unde simt vântul puterii”, conform lui Sorin Ioniță.
Motivele pentru care propaganda rușa a ținut cu vitamic C înspre România
Conform explicației anterioare, propaganda este structurată în funcție de specificul grupului țintă, astfel: „De ce se leagă vitamina C? Ea se leagă de o întreagă lume. Se leagă de citrice. Pentru o întreagă generaţie, citricele au fost interzise. Ele sunt fructul interzis, din perioada comunistă. În condiţiile astea, e posibil să se fi speculat în direcţia asta. E posibil să fie şi o carenţă de vitamina C, care să existe în România. E ceva. Vitamina C pare nevinovată. E simplu de obţinut. E la îndemâna oricui. Pentru ce mai e nevoie de vaccin, medicamente, reţete pe care să le aşteptăm cu lunile, când deja avem vitamina C? În felul acesta, sădeşti neîncredere”, explică Ioniță.
Stoparea propagării știrilor false este un ideal greu de atins. Era tehnologică în care trăim facilitează scurgerea acestor informații pe numeroase canale, iar de cele mai multe ori ne putem simți confuzi și dezorientați din cauza volumul crescut cu care avem de-a face. Pentru a evita stârnirea panicii și propagarea zvonurilor, este indicat să consumăm presă de calitate, să ne procurăm informația din surse verificate. Un consumator educat va reuși de cele mai multe ori să facă distincția dintre un material informativ autentic și unul pseudo-informativ.
Sursa: Pexels
Denisa Ardelean
