Facebook va începe să marcheze organizațiile media sau instituțiile de presă controlate de state și guverne

Facebook a prezentat o serie de criterii care trebuie luate în calcul pentru a stabili proveniența conținutului editorial. Etichetele care marchează acest lucru vor fi disponibile chiar în descrierea paginii de Facebook, iar în Statele Unite vor fi implementate chiar de săptămâna viitoare.

Conform unui comunicat de presă, compania a început să marcheze mijloacele de comunicare media ,,aflate, în totalitate sau parțial, sub controlul editorial al guvernului lor”, în urma unui anunț al politicii de confidențialitate întocmit în 2019.

,,Vrem să ajutăm oamenii să înțeleagă mai bine cine se află în spatele știrilor pe care le văd pe Facebook. Cu câteva luni în urmă, am anunțat planul nostru de a eticheta mijloacele de informare în masă aflate sub controlul total sau parțial al guvernului lor, iar astăzi începem să aplicăm etichete acestor mijloace media controlate de stat. Credeam că oamenii ar trebui să știe dacă știrile pe care le citesc provin dintr-o publicație care poate fi sub influența unui guvern.”, precizează Nathaniel Gleicher, șeful politicii de securitate cibernetică Facebook, în comunicat.

Conform site-ului Perol, rețeaua de socializare a mai anunțat că:

,,Am consultat peste 65 de experți din întreaga lume specializați în mass-media, guvernare, drepturile omului și dezvoltare, Aportul pe care l-am primit de la aceste organizații a fost crucial pentru a înțelege diferitele moduri în care guvernele exercită controlul editorial asupra entităților media. Știm că guvernele continuă să utilizeze mecanisme de finanțare pentru a controla mass-media, dar asta nu e tot. Acesta este motivul pentru care definiția noastră de mass-media controlată de stat se extinde dincolo de evaluarea controlului financiar sau a dreptului de proprietate și include o evaluare a controlului editorial exercitat de un guvern.”

Pot fi observate etichete în paginile și postările unor puncte comerciale care au fost învinovățite de răspândirea propagandei în SUA, inclusiv Sputnik și RT. Ambele sunt definite ca instituții mass-media controlate de stat, împreună cu alte centre comerciale, cum ar fi China Daily. Compania Facebook nu este prima care a făcut așa ceva. Youtube a experimentat cu etichetarea canalelor de știri finanțate de stat în 2018, deși aplicarea a fost incosistentă.

Facebook spune că magazinele controlate de stat ,,rareori” fac reclamă în SUA. Dar blochează aceste reclame ,, din abundență, pentru a oferi un strat suplimentar de protecție împotriva diferitelor tipuri de influență străină în dezbaterea publică înainte de algerile din noiembrie 2020 din Statele Unite”. Aceasta va duce de asemenea la eliminarea completă de către companie a paginilor ,,inautentice sau false” care răspândesc propaganda sau dezinformarea.

Rețeaua de socializare a recunocut eșecul său de a opri utilizarea platformelor sale de către ruși pentru a interveni în alegerile prezidențiale ale SUA din 2016. De atunci, și-a intensificat apărarea și a impus cerințe de transparență mai mare pentru paginile și anunțurile de pe platformele sale.

Compania a anunțat planurile de anul trecut pentru crearea unor etichete mass-media de stat, dar le introduc în fondul criticilor cu privire la tratamentul său indiferent față de postările înșelătoare și rasiste ale președintelelui Donald Trump.

Noua măsură vine cu doar câteva luni înaintea alegerilor prezidențiale din noiembrie ale SUA.

În cadrul acestei mișcări, Facebook va folosi eticheta pentru mass-media afiliată unor persoane sau partide politice individuale, despre care Gleicher a spus că ar putea împinge ,,granițele care sunt foarte, foarte alunecoase.”

,,Ceea ce vrem să facem aici este să încpeme cu cel mai critic caz”,  a spus el.

Criteriile pe care le urmăresc cei de la Facebook sunt:

• Misiunea organizației media și/sau imaginea generală la nivelul publicului despre modul în care organizația definește și își îndeplinește misiunea jurnalistică
• Cine deține compania, informații despre proprietari, părți interesate, membri ai consiliului de administrație, candidați guvernamentali în funcții de conducere și dezvăluirea dreptului de proprietate directă sau indirectă de către entități sau persoane care dețin funcții alese;
• Orientări editoriale, cum ar fi transparența în jurul surselor prin care se obține conținutul, independența și diversitatea surselor;
• Informații despre conducerea redacției și a personalului;
• Surse de finanțare și venituri;
• Mecanisme de guvernare și responsabilitate, cum ar fi politicile proprii, procedura pentru reclamații, evaluările externe și comisiile de supraveghere

Facebook a mai precizat că publicațiile care doresc să-și dovedească independența trebuie să poată demonstra cel puțin:

• Statutul din țara gazdă, care protejează clar independența editorială a organizației;
• Stabilirea unor proceduri, procese și mecanisme de protecție în organizația media pentru a asigura independența editorială;
• O evaluare făcută de o organizație externă independentă, credibilă, care să constate că statutul enunțat a fost respectat și au fost urmate procedurile stabilite.

Compania Facebook va lua în considerare mai mulți factori cu privire la țările din care instituția de presă provine, printre care și nivelul de libertate a presei și va consulta cercetări open-source realizate de academicieni și experți din domeniu. În cazul în care o organizație consideră că a primit o astfel de etichetă pe nedrept, aceasta poate depune o contestație, alături de documentația suplimentară pentru a demonstra contrariul, conform Perol.

Mark Zuckerberg promite revizuirea politicii pe Facebook în urma postărilor lui Donald Trump

 Mark Zuckerberg, directorul executiv Facebook, a promis să revizuiască politicile rețelei sociale care au la decizia sa de a nu modera mesajele controversate postate de președintele american care păreau să încurajeze violența împotriva celor care protestează împotriva rasismului din partea poliției.

Într-o scrisoare adresată lucrătorilor, Zuckerberg a scris:

,,Vom analiza politicile noastre, permițând discuțiile și amenințările privind utilizarea forței de către stat pentru a vedea dacă există modificări pe care ar trebui să le adoptăm.”

Asta, a menționat el, constă în

,,utilizarea excesivă a forței de ordine sau a statului. Având în vedere istoria sensibilă din SUA, acest lucru merită o considerație specială.”

Protestele continuă asupra brutalității poliției, deoarece mai multe orașe ale Statelor Unite dețin memoriale pentru a-l onora pe George Floyd, un om de culoare neagră, care a fost ucis de poliție în Minneapolis, Minnesota, pe 25 mai.

Guvernatorul Californiei a ordonat programul de pregătire al poliției de stat să înceteze învățarea ofițerilor cum să folosească o ținută care poate bloca fluxul de sânge către creier.

De asemenea, un specialist în boli infecțioase de la Universitatea Emory, Dr. Jay Varkey, a spus că are îngrijorări serioase că poliția ar putea răspândi coronavirusul prin pulverizarea gazelor lacrimogene pe protestatari.

,,Când văd folosirea pe scară largă a unor lucruri precum gazele lacrimogene sau bombele cu piper care, prin natura lor, îi determină pe oameni să-și frece imediat ochii, asta îmi provoacă o consternare imensă în ceea ce privește riscul de a contacta virusului Covid-19.”,  a spus Varkey.

Sursa: NYPost, Facebook News, AlJazeera, Al Jazeera

Bianca Bărbat