Consiliul Europei a publicat raportul său anual privind starea libertății presei, care indică un trend ascendent în tendința de intimidare a jurnaliștilor. În aceste condiții, Consiliul Europei solicită din partea statelor membre acțiuni urgente care să asigure protecția presei.
Potrivit comunicatului de presă transmis, tendința de intimidare a angajaților media s-a intensificat în ultimele săptămâni, în contextul pandemiei de Covid-19. În unele state membre, Guvernul a pus bariere în raportarea corectă și precisă a evoluției crizei medicale din prezent. Pe lângă Bosnia și Herzegovina, Rusia, Turcia și Azerbaijan sunt câteva dintre țările care continuă să ignore alertele transmise.
Platforma a înregistrat 142 de amenințări adresate mass-mediei în 2019, printre care 33 de agresiuni fizice asupra jurnaliștilor, 17 noi cazuri de arestare și încarcerare, cât și 43 de cazuri de hărțuire și intimidare, subliniază Agerpres. Dintre alertele consemnate, doar un procent de 42% dintre acestea au fost evaluate și au primit un răspuns din partea țării respective.
Pe lângă uciderea a doi jurnaliști în timpul practicării meseriei (Lyra McKee în Irlanda de Nord și Vadym Komarov în Ucraina), raportul mai critică și lipsa măsurilor luate de autorități în cazul uciderii jurnalistei malteze Daphne Caruana Galizia în 2017 și a lui Martin O’Hagan în 2001, în Irlanda de Nord. Conform raportului, doar Slovacia a prezentat progrese în lupta împotriva impunității, în condițiile în care au fost realizate demersurile pentru pedepsirea inculpaților în cazul uciderii jurnalistului Ján Kuciak, precum și a logodnicei sale, Martina Kušnírová.
De asemenea, platforma înregistra la sfârșitul anului trecut 105 cazuri de jurnaliști încarcerați în mod nedrept, 91 dintre aceștia fiind în Turcia.
Alte probleme grave identificate în anul 2019 includ și anumite măsuri de supraveghere extinse, care pun în pericol abilitatea jurnaliștilor de protejare a surselor, inclusiv în Franța, Polonia și Elveția, precum și încercările politice de acaparare a domeniului media. Ungaria este țara unde s-a manifestat cel mai vizibil acest fenomen.
„Controlul politic al informaţiei de presă devine mai strict şi minuţios, indiferent că este vorba despre cel statal sau oligarhic”, concluzionează autorii raportului, asta pe lângă atacurile cibernetice, supravegherea excesivă, închiderea unor companii media, hărțuirea judiciară și personală a jurnaliștilor.
Platforma Consiliului Europei, care alcătuiește anual acest raport, este formată din 14 ONG-uri ale jurnaliștilor, cât și din federații europene și internaționale din domeniul presei.
Saul Pop este doctorand și predă în cadrul Departamentului de Jurnalism, la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării (FSPAC), din Cluj, fiind și corespondent pentru agenția Reuters. Despre constatările efectuate de Consiliu, acesta a declarat următoarele:
„Când vorbim despre libertatea presei, vorbim despre repercusiunile pe care acțiunile jurnaliștilor le au. Fie că vorbim de fraude electorale, doctorate false deținute de persoane „bine puse” sau fraude economice, presa trebuie să poată vorbi deschis și fără frică despre asta. În fotojurnalism, fotograful este acolo pentru a fi un martor sincer și nepărtinitor al realității. De multe ori fotojurnaliștii prezintă situații injuste în care indivizi sau grupuri se află. Cele mai recente și grăitoare situații în care libertatea de exprimare a presei și-a făcut simțită prezența sunt cele două crize ale refugiaților. Criza refugiaților sirieni din Marea Mediterană, iar mai apoi criza refugiaților din Rohingya au fost subiecte care au arătat foarte multe laturi neplăcute ale lumii în care trăim. Toate aceste lucruri inumane au ajuns la public doar pentru că există presă liberă. Personal, cred cu tărie că răspunsul structurilor Europene, ajutorul pe care acestea l-au oferit refugiaților, se datorează într-o foarte mare măsură jurnaliștilor. Cred că imaginile sfâșietoare care veneau de pe coastele Greciei i-au pus pe decidenți în situația în care ignorarea refugiaților nu mai era o opțiune. Profesionalismul fotojurnaliștilor care au acoperit aceste evenimente a fost răsplătit prestigiosul premiu Pulitzer. Cred că rolul presei este acela de a nu permite niciunei entități să violeze drepturile unor cetățeni. Astfel, presa liberă este cu atât mai importantă acum, în contextul geopolitic actual.”
Sursa: Pixabay
Bianca Pop
