Aproape 60% dintre persoanele care locuiesc în Cluj-Napoca se declară mulţumiţi de calitatea educaţiei din România, iar peste 77% evaluează pozitiv calitatea învăţământului superior, arată un studiu realizat de Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca.
În ceea ce priveşte învăţământul superior din Cluj-Napoca, 89,4% au o părere bună şi foarte bună cu privire la calitatea pe care o are educaţia din capitala Transilvaniei. Calitatea mediului, a apei, a aerului sau a nivelului de curăţenie din oraş este şi ea una ridica, 80,4 % dintre cei care au participat la studiu declarându-se mulţumiţi de acestea. Studiul arată că în ceea ce priveşte instituţiile publice şi încrederea pe care cetăţenii o au în conducerea ţării, cele mai mari probleme de imagine o au partidele politice, doar puţin peste 5% declarându-se cu încredere sporită în acestea, şi Parlamentul, unde procentul de încredere este de 7,1%. Totuşi, instituţiile cu cel mai mare nivel de încredere acordat sunt Primăria (44%), Biserica (42,3%) şi Preşedintele (42,3%).
Elementele de infrastructură, rutieră, transport public, canalizare şi salubritate, au avut calificative pozitive, însă probemele majore cu care se confruntă clujenii la acest capitol sunt parcările şi locuinţele sociale. Aproape 30% dintre cei intervievaţi au o opinie bună despre parcările din oraş, iar peste jumătate dintre clujeni consideră că situaţia locuinţelor sociale este una neutră şi proastă.
Printre preferinţele clujenilor pentru luarea de măsuri pentru decongestionarea traficului rutier, se află construcţia pistelor de biciclete, construcţia mai multor parcări cu plată şi remorcarea maşinilor parcate ilegal. Printre măsurile propuse, a fost şi restricţionarea accesului maşinilor pe anumite străzi şi condiţionarea accesului în centrul oraşului de existenţa unui abonament.
Acelaşi studiu mai arată că majoritatea persoanelor care au fost intervievate nu folosesc site-urile instituţiilor locale, iar 58,2% nu au auzit de procesul de bugetare participativă, iar cei care au ştiut nu au participat la vot.
Studiul a fost realizat de către reprezentanţii Facultăţii de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării prin aplicarea a 520 de chestionare.
– Miruna Aruxandei / Sursa fotografiei: monitoruldecj.ro
