Institutul Român pentru Evaluare și Strategie (IRES) a realizat, în perioada 13 – 14 mai 2020, al optulea val al studiilor dedicate percepțiilor, atitudinilor și comportamentelor românilor pe durata crizei provocate de pandemia de COVID – 19. Acest studiu a avut ca obiectiv evaluarea impactului stării de urgență asupra vieții românilor.
Studiul a vizat mai mult de 1000 de indivizi cu vârste de peste 18 ani care au răspuns chestionarului prin metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing). În urma răspunsurilor participanților, IRES a enunțat zece concluzii referitoare la cum și-au petrecut românii timpul pe perioada stării de urgență, care au fost cele mai dificile momente pentru aceștia și ce au învățat din experiența pandemiei de coronavirus. Alături de aceste concluzii, pe site-ul oficial a fost adăugată și o statistică a studiului.
Concluziile enunțate reunesc temeri ale românior referitoare la situația financiară de după pandemie sau la o posibilă vaccinare împotriva virusului. Printre aceste concluzii se regăsesc:
- 8 din 10 români spun că ar renunța la drepturile și libertățile lor pentru a rămâne în siguranță într-o situație de criză similară celei generate de virusul SARS-CoV2;
- peste 4 din 10 români ar fi dispuși să se vaccineze împotriva COVID – 19, odată ce ar exista un vaccin omologat, dar 33% spun că nu s-ar vaccina sub nicio formă. Totuși, 6 din 10 români ar fi dispuși să se testeze în schimbul primirii unui „pașaport de imunitate”;
- aproape jumătate dintre români cred că virusul SARS-CoV2 este mai puțin periculos pe cât se crede, în timp ce 1 din 5 români apreciază că este chiar mai periculos;
- jumătate dintre români cred că statul a ascuns informații importante în această criză și același procent cred că statul și presa au avut o înțelegere pentru a trunchia, denatura sau limita informații cu privire la COVID – 19;
- doar o treime dintre români mai văd statul ca pe un partener de încredere;
- România va ieși mai dezbinată după criza generată de pandemia de COVID – 19, cred jumătate dintre români;
- viitorul sigur devine grija principală pentru mai mult de jumătate dintre români;
- apropierea celor dragi este lucrul cel mai de preț care le-a lipsit românilor în perioada stării de urgență;
- peste jumătate dintre români cred că situația economică a țării se va degrada după ieșirea din starea de urgență.
Printre întrebările întâlnite în chestionar se numără și cele care vizează percepțiile și emoțiile persoanelor pe perioada stării de urgență. Conform studiului, oamenilor le-a lipsit cel mai mult apropierea de cei dragi. Din cauza restricțiilor impuse de autorități, deplasarea în alte localități a fost restrânsă, motiv pentru care multe familii au fost separate timp de două luni. De asemenea, activități precum mersul la plimbări, în excursii sau la mall, pe care le făceau oamenii înainte de pandemie, au fost înlocuite cu urmărirea filmelor și serialelor de acasă. În perioada stării de urgență românii au navigat mai mult pe internet decât în perioada anterioară, s-au uitat mai mult la televizor și au vizionat într-o măsură mai mare filme decât într-o perioadă obișnuită. O treime spun că au gătit mai mult decât obișnuiau, o cincime au mâncat mai mult, un procent similar spun că au citit mai mult, iar aproape un sfert declară că au făcut exerciții fizice de întreținere mai mult decât de obicei.
Cu toate că activitățile fizice sau în afara locuinței au fost limiate, românii nu au stat degeaba în această perioadă. Renovarea locuinței este proiectul la care s-au gândit peste jumătate dintre români în perioada stării de urgență. Peste o treime s-au gândit să caute ceva de lucru în plus față de activitatea pe care o au deja, iar aproape un sfert s-au gândit să facă un curs sau o specializare. Un procent de 16% dintre participanții la studiu au luat în considerare ideea de a-și schimba locul de muncă și tot atâția s-au gândit să și deschidă o afacere. Doar 7% s-au gândit să ia un credit de consum și 5% unul ipotecar.
În ceea ce privește gravitatea pandemiei, opinia românilor este împărțită: jumătate cred că autoritățile au exagerat gravitatea pandemiei și o altă jumătate cred contrariul. Respondenții cu educație scăzută, cei care locuiesc la sat, dar și cei din Moldova și votanții Alianței USR-PLUS tind să fie de părere în proporții mai ridicate cu ideea că autoritățile au exagerat gravitatea pandemiei. De cealaltă parte regăsim în proporții mai ridicate persoanele între 51 și 65 de ani, respondenții cu studii superioare și votanții PNL, conform studiului realizat de IRES.
Despre concluziile studiului, dar și despre provocările pe care le-au simțit am discutat cu Daniela Husău, șef contabil la o cooperativă meșteșugărească, și Mihai Magyari, student la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară.
Bilanțul realizat de Institutul Român pentru Evaluare și Strategie surprinde cum au fost afectați românii de noul coronovirus, ilustrând temerile și dorințele pe care aceștia le-au avut timp de două luni, în plină pandemie. Conform rezultatelor studiului, românii sunt pregătiți să revină la viața pe care o aveau înaine de starea de urgență, majoritatea dintre aceștia fiind conștienți de nevoia respectării regulilor și igienei.
Sursa: IRES
Sonia Lujerdean
