Copiii din Filipine au devenit victime colaterale în ,,Războiul Drogurilor”, marcând o întreagă generație

Anchetatorii United Nations (ONU) au descoperit faptul că mii de oameni, printre care și minori, au fost sacrificați în Filipine în ,,războiul drogurilor”, datorită unui document guvernamental care aproape oferea poliției ,,permisiunea de a ucide”, conform ABC.

Un nou raport al Consiliului pentru Drepturile Omului, publicat joi, a constat o atenție sporită asupra securității naționale și a combaterii consumului de droguri ilegale, care a dus la o serie de abuzuri asupra drepturilor omului, inclusiv prin omoruri extrajudiciare și arestări arbitrare.

,,Preocuparea care se bazează pe amenințările la adresa securității naționale, a dus la încălcări grave ale drepturilor omului, întărite de retorica dăunătoare din partea oficialilor la nivel înalt.”, se arată în raport, potrivit ABC.

,,Cea mai conservatoare cifră, pe baza datelor guvernamentale, sugerează că din iulie 2016, aproximativ 8.663 de persoane au fost ucise, alte estimări ajungând chiar la un număr triplu față de acesta.”, se precizează în raport.

Rodrigo Duterte, care a jurat să ,,ucidă criminalii” în timpul campaniei sale prezidențiale din 2016, a lansat un război împotriva contrabandei de droguri în Filipine. În anul 2015, în urma unui sondaj, a fost constatat faptul că un număr de 1.8 milioane dintre locuitori erau consumatori de droguri.

În prima sa zi ca și președinte, Duterte a numit un nou șef de poliție națională, care a emis imediat un document guvernamental, pentru a lansa campania antidrog ,,Double Barrel”. Documentul conținea termeni precum ,,negarea” și ,,neutralizarea” celor ce ,,consumă droguri ilegale”.

,,Un astfel de limbaj delimitat, împreună cu încurajarea verbală repetată din partea oficialilor de stat să folosească forța letală, ar fi putut încuraja poliția să trateze documentul ca o permisiune de a ucide.”, se mai comunică în același raport.

Raportul ONU a mai comunicat faptul că:

,,Guvernul neagă faptul că există o politică pentru uciderea persoanelor care consumă droguri și afirmă că toate decesele au loc în timpul operațiunilor legitime ale poliției.”

Copiii sunt victimele colaterale în ,,războiul drogurilor”

După ce președintele Rodrigo Duterte și-a lansat campania anti-drog, la jumătatea anului 2016, nu s-a acordat o minimă atenție asupra familiilor care erau afectate de aceste acțiuni. De la bun început, Duterte a desființat complet presupușii consumatori de droguri, numindu-i ,,zombie” care trebuiau eliminați. Astfel, familiile victimelor acestui ,,război antidrog” au devenit victime colaterale, rezultatul fiind o generație de copii filipinezi care vor fi în permanență speriați de violență și marcați pe viață.

Același raport ONU a constat faptul că un număr de 73 de copii au fost uciși în campania împotriva drogurilor ilegale. Dintre aceștia, 62 erau băieți și 11 erau fete. Cea mai tânără victimă avea doar cinci luni, conform acestuia.

Guvernul Filipinez a citat un singur caz în care polițiștii au fost condamnați pentru ucideri legate de droguri, în cazul lui Kian Delos Santos, care a fost omorât la vârsta de 17 ani.

Human Rights Warch (HRW) a publicat săptămâna trecută un raport unde detaliază modul în care copiii au devenit ,,victime colaterale” în războiul drogurilor din Filipine, afirmând că 101 din copii au fost uciși ca țintă sau ca persoane neimplicate propriu-zis, doar în perioada 2016-2018.

De asemenea, cei de la HRW au ales să transmită prin același raport, poveștile pe scurt a trei victime minore, ale căror vieți au fost tulburate de uciderea părinților sau a tutorilor lor în acest război.

Cercetătorul HRW stabilit în Filipine, Carlos H. Conde, a intervievat cele trei victime:

,,Era o fată care avea doar 12 ani în decembrie 2016, când poliția i-a împușcat tatăl în Metroul Manila, cinci luni după ce a început ,, Războiul Drogurilor”. Ea a spus că poliția a venit, a început să îi întrebe tatăl despre drogurile ilegale. În timp ce tatăl ei își implora nevinovăția iar polițistul avea pistolul îndreptat înspre capul său, aceasta încerca să își protejeze părintele cu trupul ei micuț.

Poliția a îndepărtat-o de tatăl ei și au târât-o afară. Câteva secunde mai târziu, a auzit sunetul împușcăturilor. A găsit apoi trupul neînsuflețit al tatălui său pe podea, cu fața în sus, plin de sânge. Poliția a declarat că acesta avea un pistol la el, însă ea mi-a spus că era o minciună. Când i-am luat interviul, în Februarie 2019, încă era traumatizată de ceea ce s-a întâmplat. A fost nevoită să nu mai meargă la școală pentru că era constat victima abuzurilor verbale din cauza ca ar fi făcut parte dintr-o familia de dealeri. De asemenea, a ajuns să dezvolte o problema alimentară.”

Acesta a mai publicat și povestea asemănătoare a unui băiat de 15 ani, al cărui tată a fost ucis de poliție, în aceeași locație, Metroul Manila și aceeași perioadă, decembrie 2016.

O altă victimă a fost martoră uciderii tatălui său în iulie 2017, la propria lor reședință în General Santos City, în sud.

,,Fata care avea pe atunci doar 12 ani, a fost nevoită să renunțe la școală pentru a-și ajuta mama să câștige bani. Astfel, cu o plăsuță de plastic plină cu alune fierte, aceasta umbla pe străzile din General Santos, vânzând alune din ușă în ușă, deseori până seara târziu.”, transmite Carlos în raport.

Confrom ABC, unul dintre minorii ai cărui tată a fost omorât, a spus că era ,,confuză pentru că încă nu pot înțelege <<de ce?>>”.

,,De ce <<Papa>> al meu? Din toți oamenii de aici, de ce l-au ales tocmai pe el? Sunt atât de nervoasă.”,  a transmis ea în raportul HRW.

,,Dezastrul colateral” al Războiului de droguri lansat de Duterte a ucis mai mult de 100 de minori

Poliția Filipineză a ucis mai mult de 100 de minori de la mijlocul lui 2016, unii dintre ei fiind ținte ale acestora, iar alții au fost împușcați ,,neintenționat”, în timpul raid-urilor organizate de poliție.

,,Red-tagging” și pandemia de COVID-19, folosite pentru a reduce dreptul la liberă exprimare

Documentul ONU a subliniat, de asemenea, că ,,red-tagging”, adică etichetarea persoanelor și a grupurilor ca fiind teroriști, a fost ,,o amenințare persistentă și puternică pentru societatea civilă și pentru libertatea de exprimare.”.

,,Astfel de etichete s-au dovedit a fi extrem de periculoase.”, precizează documentul, odată ce apărătorii drepturilor omului au primit amenințări cu moartea sau au dispărut pur și simplu.

Potrivit ABC, șefa ONU pentru Drepturile Omului, Michelle Bachelet, a declarat că Filipine s-a confruntat cu provocări majore, inclusiv

,,sărăcie structurală, discriminare, conflict armat, dezastre naturale frecvente și acum criza de COVID-19”, dar a cerut guvernului să respecte drepturile omului.

,,Din păcate, acest raport a făcut cercetări amănunțite și a descoperit situații serioase de violare a drepturilor omului. Multe victime au fost private de justiția meritată pentru pierderea persoanelor dragi. Testimonialele lor sunt sfâșietoare.”, a mai transmis Michelle Bachelet.

Phil Robertson, directorul adjunct al HRW din Asia, a spus ca raportul ONU ,,oferă dovezi convingătoare ale situației catastrofale în ceea ce constau drepturile omului în acea țară.”

,,Solicităm Consiliului pentru Drepturile Omului să înființeze un organ internațional, independent și imparțial care să investigheze masacrul <<războiului împotriva drogurilor>>, deoarece acesta este singurul mod practic în care justiția va fi asigurată, iar autorii vor plăti.”, a transmis Robertson, conform ABC.

Sursa: Euronews, ABC, The Union Journal, Al Jazeera, HRW, Washington Post

Bianca Bărbat