Industria jucăriilor afișează o creștere tot mai mare a afacerilor producătorilor români, având un profit de aproape un miliard de lei doar în anul 2017, crescând cu un procent de peste o treime față de ultimii patru ani și se anticipează că ar putea depăși 1,2 miliarde de lei în următorii ani, arată un studiu KeysFin.
Conform sursei citate, România a devenit un teren extrem de atractiv pentru companiile producătoare de jucării, iar oferta locurilor de muncă în această industrie este una calitativă, numărul de angajați crescând cu un procent de 18% față de 2016 și cu peste 91% față de 2013, ajungând la aproape 4.000 de angajați în anul 2017.
Potrivit datelor KeysFin, în piața românească a producției și comercializării de jocuri și jucării activează 374 de companii, cu peste 30% mai multe decât în anul 2012. În intervalul 2012-2017, cifra lor de afaceri a crescut de aproximativ cinci ori, de la 190,8 milioane lei în 2012 la 946,5 milioane de lei în 2017.
Creșterea pieței jocurilor și jucăriilor a venit si pe fondul investițiilor companiilor străine, care controlează în prezent 80% din comerțul autohton și puțin peste 50% din sectorul de producție. Firmele cu acționari din Grecia, Luxemburg, Marea Britanie, Cipru, Germania, Ungaria și Franța sunt cei mai puternici investitori.
Cele mai multe companii din piață activează în București, Mureș, Bihor, Covasna, Harghita, Arad și Brașov. Covasna este liderul topului din perspectiva cifrei de afaceri, cele șase companii din acest județ înregistrând o cifră de afaceri cumulată de peste 53 milioane de lei.
În ceea ce privește liderii de top ai pieței, Jumbo rămâne cea mai importantă companie, cu o extindere agresivă a magazinelor de tip hyper și o cifră de afaceri de 268,2 milioane de lei raportată în anul 2016. Aceasta este urmată îndeaproape de Noriel, cu o cifră de afaceri de 140,9 milioane de lei și Netzah Game SRL , cu 15,4 milioane de lei.
La nivel internațional, LEGO este principalul actor din piața jucăriilor, cu venituri de 4,7 miliarde de euro și un profit de 1,05 miliarde de euro în anul 2017. Compania este urmată de Hasbro și Mattel.
Cu toate acestea, un articol realizat de Joshua Becker disponibil pe becomingminimalist.com, expune rezultatul mai multor studii care demonstrează faptul că dacă primesc mai puține jucării, copiii își dezvoltă creativitatea, devin mai responsabili și își îndreaptă atenția către artă.
Plecând de la premisa că practicarea unei abordări minimaliste va aduce copiilor beneficii pe termen lung, acesta enumeră efectele pozitive care se pot observa în comportamentul celor mici după limitarea numărului de jucării.
În primul rând, creativitatea și imaginația vor fi primele capacități dezvoltate în decursul unei perioade în care copiii vor fi nevoiți să inventeze anumite jocuri sau jucării pentru suplinirea lipsei pe care tocmai au inițiat-o părinții. Prin aceste practici, se vor dezvolta de la sine și abilitățile de comunicare, reușind astfel să stabilească relații interpersonale mai puternice cu alți copii sau adulți, devenind mai puțin egoiști cu lucrurile care le aparțin.
În al doilea rând, responsabilitatea și grija pentru lucruri va fi o altă latură pe care cei mici o vor afișa în momentul în care vor realiza că nu mai au la îndemână un înlocuitor pentru jucăriile stricate. Totodată, vor învăța să aprecieze ce li se oferă și să arate recunoștință pentru lucrurile respective.
În aceeași măsură, prin lipsa unui număr nelimitat de jucării și prin dezvoltarea unei laturi creative mult mai bogată, copiii vor începe să își exprime interesul pentru domeniul artei, îndreptându-și atenția înspre activități precum pictura, cititul, cântatul la instrumente, ori scrisul.
În acest sens, printre obiectele de joacă ce contribuie la clădirea unei baze solide în imaginația și creativitatea copiilor, se numără seturile de construcție din lemn, puzzle-urile, plastilina sau cărțile de colorat, acestea având rolul de a apela la centrii neuronali responsabili cu mintea creativă, potrivit Termene.
Sursa: Unsplash
Bianca Dogaru
