În urma referendumului din data de 23 iunie 2016, Marea Britanie a decis să părăsească spațiul Uniunii Europene. Aproximativ 52% dintre cetățenii britanici au votat pentru ieșirea din Uniunea Europeană.
Potrivit rezultatelor emise de BBC, prezența la vot în cadrul referendumului a fost de 71,8%, cea mai mare prezență înregistrată din 1992 încoace. Spre deosebire de alte tipuri de alegeri, nu s-a permis afișarea unor exit-poll-uri după închiderea secțiilor de vot. După numărarea tuturor voturilor din cele 382 de circumscripții electorale, rezultatele oficiale au arătat faptul că 51,9% dintre cetățenii britanici au votat în favoarea ieșirii țării din UE, în timp ce tabăra opusă, cea în favoarea rămânerii în UE, a acumulat un procent de 48,1%.
Rezultatul s-a dovedit a fi cu atât mai surprinzător și neașteptat cu cât, înainte cu o zi de desfășurarea referendumului, atât specialiștii în domeniul politic, cât și jurnaliștii sau simplii cetățeni erau convinși că votul majoritar va fi în favoarea rămânerii Marii Britanii în Uniunea Europeană. Pe de altă parte, voturile arată o discrepanță majoră între regiunile țării. Mai exact, Scoția și Irlanda de Nord au votat în favoarea rămânerii (tabăra remain), în timp ce Anglia și Țara Galilor au înregistrat voturi majoritare pentru părăsirea spațiului european (tabăra leave).
Unul dintre efectele acestor rezultate a fost demisia premierului, David Cameron. După un discurs în care premierul a mulțumit tuturor votanților care au luptat pentru convingerile lor, acesta și-a exprimat intenția de a demisiona din funcție. A mai precizat faptul că „țara are nevoie de o nouă conducere” și că va mai rămâne în funcție trei luni. O altă demisie anunțată vine din partea reprezentantului Marii Britanii în Comisia Europeană, Jonathan Hill, comisar pentru servicii financiare. Deși el a făcut parte din tabăra rămânerii țării în UE, acesta a declarat faptul că „Nu cred că ar trebui să-mi continui mandatul de comisar din partea Marii Britanii, ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat”.
În plan economic, lira a fost prima care a înregistrat o prăbușire masivă, ajungând la minimul ultimilor 31 de ani, după cum precizează Ziarul Financiar. În plan național, cursul leu/euro a avut de suferit, ca reacție a votului din Marea Britanie. Încă de la primele ore ale dimineții, moneda Euro era cotată la 4,5655 lei cu tendință de creștere. Însă, pe parcursul zilei, cursul a scăzut la 4,5366 lei/euro. Dolarul a înregistrat o creștere substanțială: de la 3,9699 lei, în data de 23 iunie 2016, la 4,0766 lei pe 24 iunie 2016. Totodată, un declin major s-a consemnat și la bursa de pe Wall Street, acțiunile tranzacțiilor încheindu-se cu pierderi masive, pierderi înregistrate doar în urmă cu 10 luni.
Referitor la negocieri ulterioare, Tratatul de la Lisabona atestă că Marea Britanie are la dispoziție doi ani pentru a negocia termenii ieșirii din Uniunea Europeană. Specialiștii afirmă că oficialii UE vor negocia într-un mod dur pentru a descuraja eventualele tentative asemănătoare. Statutul cetățenilor britanici care locuiesc în țări europene, dar și al cetățenilor europeni care locuiesc în Marea Britanie urmează și el a fi renegociat. Totodată, regiunile care au votat pentru rămânerea în spațiul UE, ridică ideea desprinderii de Marea Britanie, țara riscând să piardă teritorii importante. De asemenea, la scurt timp după aflarea rezultatelor oficiale, liderul Partidului Dreptății din Olanda, Geert Wilrders, a declarat faptul că solicită un referendum similar în țara sa, iar Marine Le Pan le-a promis francezilor că vor avea și ei parte de un referendum pentru ieșirea din UE. În ceea ce privește România, principala îngrijorare pe care o arată oficialii este în plan economic. Marea Britanie fiind un contributor net, atât celelalte state UE, cât și România vor primi mai puțini bani. Alte modificări se anunță în plan social și educațional.
Brexit reprezintă denumirea restrânsă a conceptului British Exit. Referendumul a avut loc pe data de 23 iunie 2016, majoritatea votând pentru părăsirea Uniunii Europene. Marea Britanie face parte din Blocul Comunitar din 1973, iar motivul principal pentru decizia organizării unui referendum a fost migrația masivă. Personajele semnificative ale celor două tabere, pro-Brexit și anti-Brexit, au fost premierul David Cameron și naționalistul Nigel Farage.
Reacțiile din partea marilor puteri nu au întârziat să apară, primele declarații venind din partea liderului SUA, Barack Obama, al Rusiei, Vladimir Putin și din partea cancelarului Germaniei, Angela Merkel. Brexitul a produs efecte masive atât în plan politic și economic, cât și în cel social, geografic sau cultural.
– Sonia-Alexandra Ichim / Sursa foto: www.socialeurope.eu
