Măsurile de distanțare socială care au fost introduse în urma pandemiei de Covid-19, au forțat o parte dintre angajați să își mute activitatea în mediul online. Mulți dintre ei lucrează pentru prima dată în acest format, ceea ce poate produce dificultăți din mai multe puncte de vedere. Totuși, și înainte de aceste măsuri au existat persoane care au lucrat de acasă. Rapoartele Eurostat arată că în 2019, 5.4% dintre persoanele angajate din Uniunea Europeană, cu vârste cuprinse între 15-64 de ani lucrau în mod normal de acasă. Acest fapt a rămas constant la aproximativ 5% de-a lungul ultimului deceniu. În aceeași perioadă, s-a înregistrat o creștere a celor care lucrau ocazional de acasă de la 6.0% în 2009, la 9.0% în 2019. România se află pe ultimele locuri din UE în ceea ce privește numărul de persoane care au declarat că lucrează în mod obișnuit de acasă în 2019, cu un procentaj de sub 1%.
Munca de la domiciliu este diferită de cea propriu zisă, având avantajele și limitele sale. Am discutat despre toate acestea, dar și despre cum l-a influențat pandemia și îndeplinirea sarcinilor de serviciu, cu inginerul Gheorghe Cozma. El lucrează la o multinațională din Târgu Mureș, iar în cei peste 30 de ani de activitate, este prima dată când se pune problema de a lucra de acasă. El a declarat că dintre toate atribuțiile de serviciu, de acasă s-au putut realiza cele care implică folosirea calculatorului sau a telefonului mobil:
„Ceea ce s-a schimbat este flexibilitatea programului de muncă. Îmi pot îndeplini sarcinile la orice oră, atâta timp cât încadrez în termenele de finalizare”.
Gheorghe Cozma spune că munca de acasă poate fi uneori mai greu de realizat deoarece nivelul de concentrare nu rămâne întodeauna la fel:
„Inevitabil, acasă pot să apară factori care nu au nicio legătură cu munca. Aceștia reduc productivitatea și măresc timpul de realizare a sarcinilor.”
El afirmă că există însă și aspecte pozitive în desfășurarea activității de la domiciliu:
„Economisec timpul de deplasare până la firmă, aproximativ o oră dus și întors. Fiind acasă, circulă mai multă informație și mai puține persoane. Astfel traficul este redus considerabil.”
O limită a desfășurării activității, cu care se confruntă firma, este aceea că totuși încă mai este nevoie de persoane care să fie prezente la locul de muncă, declară inginerul.
„Munca de teren rămâne în responsabilitatea altei persoane care își desfășoară activitatea în firmă”, a completat acesta.
Deși există numeroase cazuri în care munca a putut fi continuată și de acasă, la nivel național 34.000 de companii au trimis cereri pentru somajul tehnic, cerând acest lucru pentru aproape 300.000 de angajati, conform Ministrului Muncii. Și cei care lucrează în regim de PFA, prin contracte, drepturi de autor, prin întreprinderi familiale sau individuale au optat pentru facilitatea oferită de Guvern în contextul în care nu și-au mai putut desfășura activitatea pe fondul pandemiei.
Sursa: Pixabay
Octavia Cozma
