Vineri, 21 mai, românii îi sărbătoresc pe Sfinții Împărați Constantin și Elena. Acestă zi are o importanță deosebită pentru creștini deoarece îi comemorează pe cei doi sfinți care au interzis jertfa prin sacrificarea ființelor vii, o practică folosită în trecut. De asemenea, Sfântul Constantin cel Mare a interzis răstignirea pe cruce ca modalitate de execuție, dar și abandonarea pruncilor. Datorită lui, duminica a fost stabilită zi de odihnă în Imperiul Roman. Sărbătoarea Sfinților Împărați Constantin și Elena este strâns legată de taina și puterea Sfintei Cruci, conform site-ului Creștin Ortodox.
Sfântul Constantin, proclamat Augustus de către trupele sale, a fost fiul lui Constanțiu Clor și al Elenei, născut în anul 280 după Hristos. El a crescut la curtea Împăratului Dioclețian, unde a fost general, apoi a devenit Cezar, un adjunct al împăratului. De-a lungul vieții sale, el a fost pus în fața unui conflict în care inamicul său a fost Maxențiu. Conform unei vechi legende, Constantin s-a rugat să aibă putere în luptă, iar Dumnezeu i-a răspuns în vis astfel: „Sfânta Cruce îți va fi semn de izbândă, iar prin acest semn vei învinge”. După acest eveniment, împăratul a poruncit ca semnul crucii să fie prezent pe steaguri, coifuri și scuturi.
Constantin cel Mare a emis Edictul de la Milan, prin care creștinismul devine ,,religie permisă”, și totodata ia măsuri în favoarea Bisericii creștine. El înlătură din legile penale pedepsele contra creștinismului, îmbunătățește tratamentul în închisori și ușurează eliberarea sclavilor, acordând episcopilor și preoților dreptul de a-i declara liberi în biserici. De asemenea, îi protejează prin lege pe săraci, pe oamenii orfani și pe văduve, modifică legislația privind căsătoria, îngreunează divorțul și pedepsește adulterul. Sfântul Contantin cel Mare este cel care a construit o nouă capitală, transformând orașul Bizantium în Constantinopol, care timp de o mie de ani a fost capitala creștină a Imperiului Roman.
Sfânta Elena, mama lui Constantin, a fost cunoscută drept o femeie evlavioasă de-a lungul vieții sale. Ea provenea dintr-o familie mai puțin nobilă, era fiica unui hangiu din Bitinia, regiune situată la sud de Marea Marmara, adică Turcia din zilele noastre. Elena îl întâlnește pe tatăl lui Constantin, Constanțiu Clor, care mai târziu avea să ajungă Cezar al Apusului. Însă, în vremea respectivă, o astfel de poziție nu permitea ca soția să fie de rang inferior, iar drept urmare, Constanțiu Clor nu se mai căsătorește cu Elena, ci o alege pe Teodora, o rudă a Împăratului Dioclețian. După ce Constantin, fiul lui Constanțiu, ajunge Cezar în Apus, o ia pe mama sa să îi fie aproape la curtea de la Trier, în Germania. În urma victoriei obținute în lupta împotriva lui Maxențiu, îi acordă mamei sale titlul de „Nobilissima Femina”.
În calendarul popular, 21 mai este considerată o sărbătoare a păsărilor de pădure, numită Constandinu Puilor sau Constantin Graur deoarece se crede că în această zi, păsările își învață puii să zboare. Ziua Sfinților Constantin și Elena este cea în care păstorii hotărăsc cine va fi baci, unde se vor face stânele și pe cine vor angaja să păzească pe timpul pășunatului. Pentru apărarea împotriva forțelor malefice, țăranii stăteau în jurul unui foc, iar oile erau trecute prin fum, pentru a putea fi ferite de rele, pe timpul cât vor sta singure la stână.
Sfinții Constantin și Elena marchează în popor începutul verii și al muncilor agricole. În unele regiuni din România, 21 mai este ultima zi în care se seamănă porumb, ovăz și mei pentru că orice zi trecută de această dată, ar aduce agricultorilor pagubă asupra rodului. La polul opus, există și argicultori care nu lucrează în această zi pentru că se tem de duhurile rele care le-ar putea strica recoltele. În ziua de 21 mai, femeile stropesc în casă cu aghiasmă și tămâie pentru a alunga spiritele rele ce dau târcoale gospodăriilor.
Sursă foto: Unsplash
Crișan Daria
