Muzeul Municipiului Bucureşti invită publicul să vizioneze primul proiect expoziţional virtual integral sub genericul „Maeştri ai benzii desenate science-fiction româneşti, perioada 1960 – 1989”. Expoziția este organizată în contextul pandemiei de coronavirus și urmărește inaugurarea navei spațiale Irina Suțu, salvatoare a patrimoniului cultural.
Expoziția virtuală este alcătuită din două săli care cuprind benzi desenate SF din reviste românești.
Prima sală a expoziției conține benzi desenate din revistele „Cutezătorii”, „Luminița”, din almanahurile „Almanahul Copiilor”, „Anticipația” și articole science fiction și ilustrații de coperte din revistele „Racheta Cutezătorilor” și „Start spre viitor”.
Desenele benzilor sunt realizate de pictori, printre care se numără Valentin Tănase, Sandu Florea sau Puiu Manu. În ceea ce privește scenariile, acestea au fost redactate de scriitori și prozatori români din perioada 1960-1989, dar și de după Revoluție. Câțiva dintre aceștia sunt Horia Aramă, Sorin Ștefănescu, Ion Hobana sau Tudor Popescu.
Dr. Adrian Majuru, istoric, antropolog și director al Muzeului Municipiului București, a declarat, în comunicatul de presă transmis luni, 11 mai, că proiectul este o inițiativă unică pentru pasionații de benzi desenate science-fiction:
„Este vorba de un click care va deschide Muzeul Cosmic și unde trebuie să recunosc, nu mă așteptam în viața asta să fiu și căpitan de navă și personaj de bandă desenată. Toate muzeele MMB se regăsesc în corpul navei și vom explora, în timp, patrimoniul muzeal salvat pe nava Irina Suțu. Prin urmare, dacă tot sunt riscuri asumate, păstrând distanța socială, universul este atât de larg încât o navă spațială care salvează patrimoniul cultural este binevenită, de data aceasta pentru a fi ea explorată și nu universul. Aceasta este de fapt invitația și este într-adevăr un proiect în premieră care a adunat și iubitori de SF, dar și talentați desenatori de bandă desenată. Dar, pentru că vom avea curând un întreg muzeu amenajat într-o navă spațială, acesta da management cultural! În viitor, foarte probabil, patrimoniul universal va fi protejat și vizitat în astfel de nave spațiale, care ne vor oferi și posibilitatea de a coborî în timpul istoric dorit pentru a-l cunoaște mai bine. Acum, aici, numai primul pas. Drept urmare, să pornim la drum, zic eu!”.
Pentru a vizita expoziția de pe telefon, organizatorii au pus la dispoziția publicului două aplicații, pentru Android și iOS, care pot fi descărcate de pe site-ul expoziției. De asemenea, pasionații de benzi desenate pot accesa cele două săli ale expoziției virtuale prin intermediul link-urilor de pe site.
Deși perioada 1960 – 1989 este destul de îndepărtată de tinerii din ziua de astăzi, câtiva dintre cei pasionați de benzi desenate mărturisesc că au citit din curiozitate și reviste din acea perioadă. Ana Paula Chioran spune că perioada din care au fost alese benzile desenate pentru expoziție este mai mult decât interesantă. Mihai Magyari se arată încântat de idea unei astfel de expoziții, deși este mai atras de benzile desenate din străinătate.
Majoritatea pasionaților de benzi desenate se orientează mai mult înspre revistele de peste ocean, datorită ecranizărilor și mediatizării super-eroilor. Casa de benzi desenate „Erou pe bandă” a realizat un studiu în anul 2018 în care sunt ilustrate preferințele românilor în ceea ce privește consumul revistelor de benzi desenate. Conform studiului, dintre editurile care domină piața, primele două poziții sunt ocupate de DC Comics și Marvel. Personajul creat de DC Comics, Batman, domină și topul secțiunii perosajelor preferate din studiu. În ceea ce privește consumatorii de benzi desenate, bărbații reprezintă publicul cel mai numeros, conform studiului realizat. Numărul acestora este dublu față de numărul persoanelor de sex feminin care consumă acest gen de ilustrații. Din punctul de vedere al vârstei, categoria 18-24 de ani este în capul listei. Totuși, un număr mare de vizitatori se încadrează și în segmentul de vârstă de peste 34 de ani. Cei mai mulți vizitatori ai site-ului sunt din București, urmați de cei din Cluj, Timiș, Brașov, Iași, Constanța si Argeș.
Cu toate că au fost înlocuite cu desene animate sau filme, benzile desenate rămân un sector care generează interes în rândul oamenilor din întreaga lume, majoritatea urmărind cele mai cunoscute edituri.
Sursa: Muzeul Bucureștiului
Sonia Lujerdean
