Anii studenției sunt anii care nu încetează să ne uimească, anii în care te descoperi pe sine, alegi din multitudinea de oportunități anume acele lucruri care îți sunt pe plac și te vor ghida mai departe. Aici nu este loc pentru cuvântul “eșec”, ci doar „încercare fără rezultat”,căci setea de cunoaștere se poate dovedi mult mai puternică.
Născut în Republica Moldova, în satul cu plopi bătrâni, Logănești, Daniel Sîrbu a fost întotdeauna prins în cele două maluri de Prut. S-a implicat activ în activități sociale atât în comună, cât și în oraș, a practicat voluntariatul și nu a ezitat să își pună gândurile pe hârtie, adunânduși-le în versuri frumoase. Și-a început studiile la Universitatea de Stat din Moldova, specializat în Facultatea de Relații Internaționale, Științe Politice și Administrative. Totuși, nu e ezitat să își schimbe complet vectorul universitar atunci când a prins oportunitatea de a-și relua studiile la București. Acolo, a apărut și posibilitatea proiectul Erasmus+, cel care le oferă mobilitate studenților, oferindu-le șansa de a face interschimb cu o universitate din altă țară. Întrebat dacă ne poate răspunde la câteva întrebări legate de experiența sa în Sofia, Bulgaria, Daniel ne-a făcut o confesiune: “Răspund cu sinceritate tuturor întrebărilor în această seară în care somnul nu mai întreabă de mine.”
– Pentru început, spune-mi, te rog, unde îți faci studiile și în ce an ești?
-Îmi fac studiile în cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (București) la Facultatea de Comunicare și Relații Publice, anul II. În prezent sunt student Erasmus+ în Sofia (Bulgaria) la New Bulgarian University.
-De unde ai aflat despre posibilitatea proiectului Erasmus și cum ai decis să te implici?
-Despre Erasmus+ auzisem pentru prima dată la Chișinău de la oameni care deja fuseseră sau își doreau să plece. Ajuns la SNSPA am fost la o întâlnire cu foști studenți Erasmus+, în acel timp se deschiseră aplicările, și am devenit mult mai entuziasmat, deschis să merg să studiez în altă țară.
-De ce anume Bulgaria?
-Dintre toate oportunitățile pe care le-am avut la acel moment în Bulgaria găsisem cea mai bună ofertă pentru a-mi continua studiile în domeniul comunicării. Pe de altă parte, New Bulgarian University mi s-a arătat foarte promițătoare în ce ține de calitatea studiilor și serviciilor. Nu în ultimul rând, mi-am dorit să descopăr mai mult spațiul nostru balcanic care se bucură de atâta farmec.
-Care a fost cea mai mare provocare pentru tine înainte și în timpul proiectului?
-Înainte de proiect m-am întâlnit cu o teamă de a merge în altă țară, de a ieși din zona de confort nou-formată la București. Precum spune Shel Silverstein „totul se poate întâmpla, totul poate fi” așa și eu îmi imaginam o mulțime de lucruri. Ajuns în Bulgaria unicul lucru cu care eram familiarizat a fost alfabetul chirilic, asta îmi oferea sentimentul că aș fi acasă, în Moldova. În rest totul s-a transformat într-o provocare începând cu micile discuții cu oamenii locali până la felul în care am început să formez relații prietenești cu colegii, profesorii pe care i-am întâlnit la universitate. Iar toate aceste mici provocări formează marea provocare care se numește Erasmus+.
-Ce ți s-a părut diferit în sistemul universitar din Bulgaria comparativ cu cel din România?
-Întâi de toate New Bulgarian University este una privată, iar diferențele pe care urmează să le spun nu se aplică și unei universități bulgare de stat. Un lucru diferit, pe care l-am îndrăgit foarte mult, este faptul că, în cazul în care susții toate testele pe care le ai în timpul semestrului, îți faci temele și ești activ la seminarii ai șansa să nu mai mergi în perioada de examinare. Dacă ești nemulțumit de nota semestrială poți merge să o îmbunătățești desigur. În același timp, comparativ cu România, se fac mult mai puține cursuri și se pune accent pe seminarii – eu nu am urmat nici un curs de exemplu. Fiecare seminar are o lucrare finală care are un număr de credite precum seminarul și în care aplici cunoștințele dobândite. O altă diferență e că studenții ajunși în anul III au dreptul să-și aleagă al doilea program (acesta fiind gratis) de studii – program minor – pe care îl urmează paralel cu cel de bază. Cel mai importantă diferență rămâne a fi că Bulgaria poți să spui cu mândrie că ai luat un șase, pentru că e cea mai mare notă!
-Oamenii pe care i-ai întâlnit au fost deschiși cu tine?
-Am întâlnit oameni foarte buni în cadrul experienței, și chiar sunt norocos la acest aspect. De cele mai multe ori experiențele devin memorabile datorită oamenilor pe care îi întâlnești și acest lucru, pentru mine, e unicul motiv de bucurie: relația care s-a construit cu oamenii.
-Dacă ar trebui să îți descrii experiența Erasmus doar în 3 cuvinte, care ar fi acelea?
-Bulgară, spontană, caldă.
-Ai avut timp să călătorești?Ce locuri te-au impresionat cel mai mult?
-Am hoinărit mai mult pe străzile din Sofia pe care le-am îndrăgit foarte mult, cu bisericile, galerii de artă și mici parcuri. Ajuns-am într-o seară în Plovdiv și-l găsisem foarte simpatic cu un aer mai medieval, cu o arhitectură mai bogată decât în Sofia. Negreșit, vreau să mă întorc să-l descopăr.
-Cum ți s-a părut cultura bulgară?
-Am îndrăgit piesele naționale bulgare, costumele tradiționale și într-o oarecare măsură tradițiile. Mi s-a părut diferită de cea română, ritmul mișcărilor de dans sunt mai lente, muzica are o nuanță diferită datorită instrumentului național: gaida. Am fost impresionat cel mai mult de pictorii Bulgari, în special de Ivan Mrkvicka. Deși e născut în Cehia lucrările lui surprind o bună parte din istoria Bulgariei.
-Dacă ai avea posibilitatea să alegi o altă țară, care ar fi aceea și de ce?
-Aleg Italia pentru că e prima țară pe care aș vrea să o vizitez din partea vestică a Europei.
-Care e cea mai frumoasă amintire a ta din cadrul proiectului?
-Am o amintire foarte plăcut în Parcul de Sud din Sofia. Într-o zi mă plimbasem pe malul râului de acolo și nitam-nisam am început să construiesc mici turnuri din pietre – pietricică pe pietricică cu multă răbdare și cât mai înalt. Apoi veniseră doi băieți de vreo 10-12 ani și după ce m-au privit întrebător le-am propus să construiască ridice mici turnuri împreună cu mine. După câteva minute o bunică cu nepoțelul ei se opriră să ne privească, iar în câteva clipe s-au alăturat nouă. Așa se făcură că am construit o linie de turnuri care mai de care. Apoi am început să facem fotografii, să râdem și să schimbăm câteva vorbe între noi. A fost o zi atât de senină!
-Ce moment din perioada ta în Bulgaria ai vrea să-l retrăiești? Dacă există unul, desigur.
-Nu există nici un moment pe care aș vrea să retrăiesc, dar negreșit vreau să mă reîntorc.
-Crezi că orice student ar trebui să participe în Erasmus?
-Eu cred că atâta timp cât simți că o altă universitate îți oferă o oportunitatea de a studia mai eficient, iar plus la asta dacă vrei să cunoști un altfel tip de societate, să accepți noi provocări pe plan profesional cât și personal programul Erasmus+ îți poate fi bun tovarăș în acest sens. Nu spun că e musai să pleci cu Erasmus+, te poți simți foarte bine în Timișoara, sau la Chișinău.
-Odată cu întoarcerea ta înapoi la București, ce planuri ai mai departe?
-O să-mi reiau rutina mea zilnică de a petrece timpul la Biblioteca Centrală Universitară. Iar pe lângă asta sunt participant în cadrul programului de mentorat IAA Romania și o să lucrăm împreună cu mentorul în a mă pregăti în domeniul comunicării. Desigur, nu exclud din planuri un curs de dans pe care aș vrea să-l urmez alături de cei de la Swing Step Bucharest.
-Îți mulțumesc foarte mult pentru receptivitate și curaj și îți doresc succes în viitor, toate planurile să îți reușească.
– După interviu mi-am organizat experiența mai bine. Mulțumesc.
Îți doresc mult spor, atenție și disciplină în ceea ce faci! Înainte!
Într-o multitudine plină de oportunități, să nu ezitați niciodată să îndrăzniți să cunoașteți.
– Interviu realizat de Bunescu Olivia / (Sursa: Daniel Sîrbu, Facebook)
