De-a lungul secolului 21, a avut loc o evoluție semnificativă din toate punctele de vedere a tehnologiei; astfel, interconectarea globală este una dintre caracteristicile fundamentale ale așa-numitei „revoluții tehnologice”, conform Revistei Intelligence.
Evoluția tehnologiei până în zilele noastre a adus o mulțime de avantaje omului obișnuit al secolului 21, acestea bazându-se pe o facilitare semnificativă a anumitor funcții de comunicare în mediul online.
O mulțime de trend-uri, care mai de care mai catchy sau relatable constituie fundamentul culturii generației Z, de la fenomenul social media până la arhicunoscutele meme-uri, noul punct comun al adolescenților de pretutindeni.
Creșterea constantă a utilizatorilor de rețele sociale duce la o mărire automată a fluxului de conținut furnizat de către aceștia, tinerii find guvernați în mare parte de o dorință accentuată de a fi acceptați de către semenii lor. Un studiu realizat de Hyunjin Seo confirmă această teorie, evidențiind faptul că nevoia adolescenților de a simți că aparțin unei comunități e direct proporțională cu timpul pe care îl petrec pe internet. Astfel, adolescentul suferă o pierdere graduală a sinelui, propria sa identitate fiind estompată de dorința de a se conforma.
În ciuda nenumăratelor avantaje pe care le aduce accesarea mediului online, utilizarea în exces a internetului poate duce la o deziluzie perpetuă a user-ilor.
Un studiu realizat de Yang-Sook Yo evidențiază, însă, ca acest exces prezintă un risc mai mare în cazul anumitor adolescenți, cei mai predispuși fiind cei care prezentau în prealabil probleme psihice asociate depresiei și anxietății.
Am discutat cu doamna profesoară Livia Vlad, expert în pedagogie, care a confirmat această corelație între singurătate și excesul accesării mediului virtual, oferind o descriere detaliată asupra efectelor pe care le are aceasta asupra tinerilor atât la nivel psihic, cât și comportamental.
Aceasta a explicat faptul că petrecerea unor intervale exagerate de timp în mediul online poate duce la dependență:
„În principiu, atunci când utilizarea internetului începe să aibă consecințe negative în viața copilului, în psihologie se numește Tulburarea de Dependență de Internet (Internet Addiction Disorder).”
„Studiile empirice arată că adolescenții care petrec un timp excesiv pe rețelele de socializare manifestă un declin și mai pronunțat în sfera socială și psihologică, ceea ce poate duce la apariția sentimentului profund de singurătate cu efecte pe termen mediu și lung și la scăderea nivelului stimei de sine”, a declarat aceasta.
„Aceasta se datorează faptului că adolescentul este influenţat de mediul exterior, de felul în care este tratat de ceilalţi, fiind când copil, când om matur, și se simte debusolat”, susține doamna Vlad.
Aceasta a explicat, de asemenea, un fenomen extrem de cunoscut în zilele noastre – degradarea încrederii de sine prin comparația cu figurile idealizate promovate în cadrul rețelelor de socializare, care are drept consecință inhibarea tinerilor.
„Adolescentul crede că el nu poate atinge imaginea idealizată a lumii pe care o percepe pe rețelele de socializare. Atunci, îşi construieşte propria sa lume interioară, un fel de cameră ascunsă în care îşi depozitează secretele şi gândurile. Orice forţare de a pătrunde în această lume creată şi cunoscută numai de el este privită ca o lezare a libertăţilor sale, fapt care poate duce la o închistare, la o încercare de rupere a relaţiilor cu cei din jur, considerându-i violatorii propriei sale intimităţi. Această situaţie duce la creşterea sentimentului de singurătate şi a crezului că el nu e ca cei din jurul său”, spune aceasta.
Doamna profesoară a explicat, de asemenea, efectele negative la nivel comportamental care pot apărea în cazul adolescenților absorbiți de mediul online, aceștia dezvoltând o dorință prematură de a deveni adulți, negându-și astfel defectele într-o încercare disperată de a-și ascunde vulnerabilitatea.
„Poate să aibă un impact negativ, pentru că adolescenții sunt cei mai afectați de “viața virtuală”, care ajunge să o elimine total pe cea reală. Este tentația de a avea orice identitate, de a fi cine ai vrea în loc de cine ești. Adolescenții se prezintă drept adulți, având altă înfățișare, alte ocupații, alte trăsături de personalitate. Este sătisfăcător să te descrii ca fiind puternic, dezinvolt, matur în loc de lipsit de încredere în sine sau timid. Însa, ei ajung să fie dependenți de internet, să trăiască doar în acea lume virtuală.”
În ceea ce privește riscurile pe care le poate aduce internetul, doamna Livia Vlad le recomandă adolescenților să fie precauți. Aceasta a explicat faptul că vârsta lor fragedă poate fi privită drept slăbiciune, aceștia fiind mult mai vulnerabili la înșelătorii:
„Este esențial ca ei să înțeleagă să nu fie prea încrezători și că multe informații care circulă pe internet sunt false. Persoanele rău intenționate profită de credulitatea celor mai tineri.”
În ciuda dezavantajelor pe care le aduce excesul, experta a evidențiat multele beneficii pe care le poate aduce internetul, atunci când este utilizat corespunzător:
„Totuși, majoritatea adolescenților se adaptează destul de bine, iar internetul reprezintă un mod de socializare prețios. Pentru acei tineri care suferă de timiditate sau lipsă de încredere, internetul le oferă posibilitatea de a face un prim pas pentru a ieși din izolarea lor.”
Drept sfat, doamna Vlad recomandă utilizarea echilibrată a internetului, care le oferă tinerilor posibilitatea de a profita la maxim de avantajele tehnologiei, rămânând feriți de efectele negative pe care le poate cauza aceasta:
„Trebuie să aibă măsură, nu trebuie să se rupă de viața reală pentru cea virtuală.”
În ciuda mării de adolescenți împătimiți ai fenomenului social media, există, însă, și tineri care se împotrivesc curentului.
Radu este student la Media Digitală, la FSPAC. În ciuda specializării pe care o urmează, Radu e unul dintre puținii tineri care nu este membru al niciunei rețele de socializare, acesta privindu-le drept un viciu de care nu are nevoie.
El a renunțat la platformele de socializare acum câțiva ani, deoarece nu le consideră relevante:
„Nu îmi foloseau la nimic, pierdeam timp aiurea acolo. Dacă ai aplicația în telefon, intri si inconștient foarte des”, a explicat acesta.
Este mulțumit de alegerea pe care a făcut-o, văzând-o drept o metodă de self care:
„Am mai mult timp de stat cu mine”.
Cu toate acestea, o alegere care e avantajoasă pentru un tânăr nu poate fi general valabilă. Fiecare trebuie să conștientizeze această etapă de dezvoltare continuă pe care o trăiește, și să țină cont de un element cheie în tot ceea ce face: moderația.
Sursa: ProcuraMed
Andreea Bordea
