De ce aleg regizorii maghiari să filmeze în România, cu actori români? Regizorul Áron Mátyássy spune că este imposibil să înlocuiești farmecul pe care locurile și oamenii de aici îl dau cinematografiei.
Despre ce înseamnă Ungaria în perspectiva regizorală autohtonă, vor putea afla astăzi cinefilii în cadrul Zilei Maghiare a Festivalului Internațional de Film Transilvania (TIFF).
România îl are pe Hagi, Ungaria pe Ferenc Puskás
După ce a rezistat Celui De-al Doilea Război Mondial, a învins sărăcia și exilul și a trăit Revoluția din 1956, a ajuns să fie atacant al echipei Real Madrid. Ferenc Puskás înseamnă mult pentru orice maghiar, al oricărei generații. Este vorba de omul care, înainte de Ronaldo, Figo, Zidane, Hagi, Pele sau Maradona, era fotbalistul cel care își făcea țara să fie mândră că el s-a născut acolo.
Singurul om care a dat goluri într-o finală de campionat mondial, Ferenc Puskás, este omagiat de către regizorul Tamás Almási, prin documentarul Ferenc Hungary. După un drum prin toată lumea pe urmele marelui fotbalist, munca de cercetare a regizorului surprinde întreaga viață a lui Puskás, explicând de ce va rămâne el una dintre cele mai cunoscute și iubite personalități ale Ungariei.
Puskás Hungary va fi proiectat astăzi la Ursus Open Air, de la ora 21:45.
”Biblioteque Pascal”, ”Vremuri de altă-dată” și ”Transmission”
”Filmul nu este nici românesc, nici maghiar. Este transilvănean”. Astfel a descris regizorul Szabolchs Hajdu ”Biblioteque Pascal”, film care, deși maghiar, are un număr mare de actori români, iar limba vorbită în film este în mare parte română. De asemenea, regizorul a spus că își dorește să ”fi surprins exact subtilitățile limbii române”, în contextul în care el nu cunoaște bine limba.
În ”Vremuri de altă-dată”, regizorul Áron Mátyássy surprinde un mediu rural, în care Ivan, un tânăr de douăzeci de ani rămas fără iubită, fără posibilitatea de a-și deschide benzinăria visată și acuzat pe nedrept de poliția locală de incest, încearcă să își răzbune sora, victimă a unui viol. Regizorul surprinde judecata lipsită de independență a săteanului simplu, într-un mediu din care foarte puțini reușesc să se desprindă.
”Transmission” vine cu o abordare nouă pentru publicul cinefil, întrcât poate fi considerat un anti-SF, un film născut din formularea ”ce-ar fi dacă…”, care spune povestea unei societăți aflate într-un sevraj tehnologic, plafonată în dilema de a aștepta în fața televizorului sau a munci pentru a nu muri de foame.
_________
Oana Moisil
Foto: TIFF
