Trecerea legii educaţiei prin asumarea răspunderii în Parlament este dur criticată de rectorul Universității Babeș-Bolyai Andrei Marga.
Acesta susține că acest fapt va avea efecte dăunătoare pentru România și îl acuză pe Traian Băsescu că atacă reforma efectuată în anii 1997-1998: „Fiind evident incapabil să rezolve probleme ale prezentului, Băsescu se agaţă de reforma educaţiei din 1995-2000. O face la fel de prost informat, cu aceeaşi incultură şi lipsit de caracter ca şi în alte intervenţii.”
Fostul ministru al educației Andrei Marga menționează că reforma 1995-2000 este cea care a permis închiderea capitolului de negocieri „Educaţie şi formare profesională” în relaţie cu Uniunea Europeană, încă din mai 2000, fiind primul capitol încheiat de România în aderarea la UE.
Gestionarea greșită a acestui domeniu este demostrată și de rezultatele slabe obținute de elevii români la testele PISA din 2010. <Nu insist acum asupra faptului că în legea lui Băsescu se pot indica cel puţin treizeci de locuri care denotă înapoierea şi care vor pune într-o lumină proastă nivelul cultural al românilor. Mă consolez însă cu ceea ce spunea Schiller: „Unde-i prostie, nici Dumnezeu nu reuşeşte”. >, susține Andrei Marga.
Președintele Traian Băsescu este catalogat de Andrei Marga drept incult. Fostul ministru al educației își bazează afirmația pe următoatele argumente: „În primul rând, reforma 1995-2000, ce a fost asistată de Banca Mondială, OECD, Comisia Europeană şi de alte instituţii internaţionale, a fost aidoma reformelor din ţările care făceau tranziţia (Ungaria, Polonia, Cehia, Slovenia etc.), ţări în care acea reformă a reuşit. În iunie 2000, după încheierea cu succes a negocierilor amintite de la Bruxelles, s-a realizat, la Bucureşti, pactul pe educaţie între partidele parlamentare de la acea dată, în vederea continuării tocmai a programului reformei 1995-2000, iar Primul Ministru Isărescu a notificat oficial Comisia Europeană asupra acestui angajament. Partidul lui Băsescu era implicat în acest pact. Reforma din acea perioadă a fost analizată şi evaluată internaţional (Comisia Europeană, Banca Mondială, OECD, instituţii din Germania, Franţa etc.), fiind ultima reformă din România care a mai primit evaluări pozitive. Evident că acea reformă trebuia continuată (în definitiv, Spiru Haret a realizat reforma în zece ani, în trei mandate).”
În luna noiembrie a acestui an a fost lansat la UBB volumul de documente „O lege eronată” care reunește reacțiile cadrelor didactice, ale studenților și cercetătorilor științifici ai UBB, față de adoptarea Legii Educației.
„Noi nu respingem această lege pentru că a făcut-o un anumit partid politic, noi respingem această lege pentru că este greșită, proastă și nu servește intereselor țării.”, a afirmat atunci Andrei Marga.
Printre nemulțumirile adunate în acest volum se numără faptul că, potrivit noii legi, diplomele obținute de studenții la zi sunt echivalente cu ale studenților de la fără frecvență, decanul poate anula rezultatul la un examen dacă studentul încalcă regulamentul universității, iar în cazul exmatriculării, studiile acumulate până în momentul respectiv nu mai sunt recunoscute. De asemenea, studenții nu vor mai fi evaluați în timpul semestrului și vor avea dreptul doar la exprimarea opiniilor academice.
_________
Mara Rusu
Foto: arhivă UBB Radio
.
