În cadrul evenimentului, președintele Klaus Iohannis s-a arătat nemulțumit de situația pistelor de biciclete din România, despre care a spus că sunt prea puține, iar acelea care există nu sunt construite corespunzător și nu încurajează acest tip de transport nepoluant. De asemenea, șeful statului a vorbit despre necesitatea implicării autorităților locale pentru creșterea mobilității bicicliștilor atât în interiorul localităților, cât și între localități.
,,Este evident, mersul pe bicicletă e plăcut, sănătos și te scutește de ambuteiajul din trafic. De ce nu merge mai multă lume cu bicicleta în oraș, în aceste condiții? Dacă veți încerca să mergeți cu bicicleta veți afla imediat de ce, totuși, puțini fac acest efort. Sunt prea multe intersecții unde stai mai mult la semafor decât mergi cu bicicleta, sunt prea puține piste pentru bicicliști și de multe ori împarți banda de mers cu automobiliști, de obicei foarte nervoși și deranjați de existența bicicliștilor, și de foarte multe ori dai de piste care sunt făcute aparent pentru bicicliști, dar se merge foarte greu pe ele, fiindcă cei care le-au conceput, probabil nu folosesc bicicleta. Iată câteva chestiuni care sunt ușor de remediat dacă chiar vrem să promovăm mersul pe bicicletă în orașele noastre’’, a declarat Klaus Iohannis la evenimentul organizat de Ziua Mondială a Bicicletei.
Pentru a putea dezvolta acestă modalitate de transport, este nevoie atât de planuri, cât și de strategii în domeniu, care trebuie puse în practică. Din declarațiile președintelui mai reiese și faptul că autoritățile locale, unde au fost incluși atât primarii cât și consiliile județene, trebuie ajutate și sfătuite, nu doar încurajate, să rezolve problema pistelor pentru biciclete.
Potrivit Asociației Green Revolution, liderii Uniunii Europene caută soluții pentru reconstruirea economiei, care a avut de suferit în această perioadă pandemică. Principalul obiectiv este acela de a ,,o societate cu un nivel net al emisiilor egal cu zero până în anul 2050.’’
,,Conform unui studiu realizat de Federația Europeană a Cicliștilor, ciclismul creează beneficii de cel puțin 150 de miliarde de euro în fiecare an în Uniunea Europeană. Aceste beneficii apar nu doar în domenii specifice, izolate, cum ar fi transporturile sau politica de mediu, ci și în multe altele, cum ar fi politica industrială, ocuparea forței de muncă, sănătatea și politica socială’’, se arată într-un comunicat al Asociației Green Revolution, citat de Agerpres.
Pentru a atinge obiectivul de neutralitate climatică planificat pentru anul 2050, sectorul transporturilor trebuie să își reducă drastic emisiile de gaze cu efect de seră, asigurând în același timp soluții accesibile și sănătoase pentru cetățeni. Studiile europene arată că, dacă oamenii ar face o trecere masivă de la mașini la biciclete, până în anul 2050 s-ar economisi 24 de trilioane de dolari, iar emisiile de CO2 provenite din transportul urban de pasageri s-ar reduce cu un procentaj de 11%, spun organizatorii evenimentului.
La nivel mondial există în jur de două miliarde de biciclete, iar conform estimărilor celor de la World Bank Blogs, până în anul 2050, acestea vor ajunge să depășească cinci miliarde. Acest lucru înseamnă că mai mult de jumătate din populația planetei știe să folosească bicicleta. În fiecare an, la data de 3 iunie, este marcată Ziua Mondiala a Bicicletei, potrivit site-ului oficial al Organizației Națiunilor Unite. La sfârșitul anului trecut această dată din calendar a fost aleasă oficial și în România, după ce o lege inițiată de parlamentarii UDMR a fost promulgată de președintele Iohannis. Astfel, în acest an, Ziua Națională a Bicicletei a fost sărbătorită pentru prima dată la noi în țară.
Sursă foto: Unsplash
Crișan Daria
