Interviu: Peter Gross vorbeşte depre evoluţia presei din România (audio)

Profesorul american de origine română, Peter Gross, este unul dintre cei mai buni critici ai presei, inclusiv a celei din România. Peter Gross s-a născut la Timişoara de unde a emigrat în Statele Unite ale  Americii. După ce a lucrat vreme de mai mulţi ani ca jurnalist în Chicago, Gross a ajuns professor la Universitatea din Tennesse. Profesorul Peter Gross este autorul unui impresionant număr de cărţi şi studii de specialitate, din domeniul jurnalismului, al ştiinţelor comunicării în general. Dintre acestea, Editura Polirom i-a publicat, în limba română, două titluri: Colosul cu picioare de lut. Aspecte ale presei româneşti postdecembriste (2001) şi Mass-media şi democraţia în Europa de Est (2003).

R: Cum vi se pare că se petrece procesul de democratizare și dezvoltare a presei din această parte a Europei?

Peter Gross: Chiar, foarte încet, în unele țări chiar mai încet decât în altele, clar că se poate observa o evoluție mai ales în anumite țări în care democrația a mai crescut.

R: Acum ceva vreme spuneați că Jurnalismul în Europa Centrala și de Est este mixt, dacă nu chiar dezamăgitor, iar sumele de bani cheltuite în această zonă a Europei de organizații internaționale ce militează pentru un jurnalism cu standarde sunt sume mari. În momentul de față credeți că presa din România și-a schimbat standardele în comparație cu anii dinaintea aderării la Uniunea Europeană sau mai departe de acest moment?

P.G.: Nu din păcate nu cred că și-a schimbat standardele. Cum să se schimbe, întrebarea care se pune este să schimbe într-un mod mai eruopean, mai profesionist? Exemplele pot fi, Franța, Germania, Italia.

R: Din punctul dumneavoastră de vedere, există jurnalism european?

P.G.: Nu cred, eu nu cred, dar unii spun că da, că există criterii pe care le impune Consiliul Europei, Uniunea Europeană, cea ce dovedește că există ceva ce se poate numi Jurnalism European. Eu nu cred.

R: Spuneați la un moment dat că mass-media este o expresie a societății civile. Cum vedeți presa din România din acest punct de vedere?

P.G.: Societatea civilă din România încă nu a crescut suficient și societatea civilă în țară astfel nu are nicio putere.

R: Credeți că există societate civilă într-o țară unde spre exemplu un profesor câștigă 200 de dolari pe lună?

P.G.: În Europea de Est se poate, în Europa Occidentală sau în SUA nu.

R: Ideea de business a presei trece de multe ori peste pragul impus de rolul de informare a mass-mediei, credeți că presa își mai îndeplinește rolul de informare?

P.G.: Câteaodată da. Dar dacă vorbim despre chestii care sunt mai politice, legate de politică, atunci nu.

R: Faptul că o parte din presa din Romania este deținută de trusturi internaționale sau au acționariat internațional, în opinia dvs, credeți că acest fapt ar trebui să crească standardele profesionale?

P.G.: Da, probabil că ar fi trebuit să crească standardele, ne așteptam la asta. Dar trusturile au practicat un jurnalism apropo de societatea în care au cumpărat, pentru că tot cea ce vor să facă este să facă bani și nu să schimbe ceva, să contribuie cu ceva la evoluția democrației.

R: Stă în picioare explicația, asta își dorește publicul când vine vorba despre presa tabloidă?

P.G.: Nu, se face afirmația aceasta și la noi și cred că e o afirmație greșită.

R: Vorbind despre dezvoltarea atât de rapidă a jurnalismului online. Cum îi vedeți avantajele și dezavantajele?

P.G.: Avantajele jurnalismului online sunt că poți să faci lucrurile mult mai repede, poți să corectezi, poți să adaugi, imediat după ce ai lansat o știre. Ceea ce nu este pozitiv însă este că în actualele condiții graba poate pierde din acuratețe.

R: Din punct de vedere etic, care credeți că ar fi limitele care ar trebui impuse presei online?

P.G.: Trebuie să înființăm norme pentru jurnalismul online. Nici noi nu am făcut-o. Normele etice sunt norme etice bineînțeles. Trebuie să fie foarte bine evaluate, să vorbească despre un jurnalism în care acuratețea este cel mai important lucru.

R: În urmă cu câteva luni, presa a fost introdusă ca o posibilă amenințare în Strategia de Apărare a Țării. Cum comentați acest lucru?

P.G.: Este o greșeală pentru o instituție a guvernului sau a statului să comenteze despre mass-media într-un fel sau în altul. Asta înseamnă ca vrea să controleze. Jurnaliștii ar trebui să se sesizeze în primul rând și organizațiile profesioniste. Dar nu au făcut-o, au făcut-o cei din afară, Reporters Without Borders spre exemplu. Sindicatele și asociațiile sunt importante.

Ascultă interviul integral:

[audio:http://radio.ubbcluj.ro/wp-content/uploads/2010/10/Interviu-Peter-Gross-despre-presa-din-romania.mp3]

___________

Cătălin Nunu

Foto: Bogdan Tincu

Distribuie articolul!