Persoanele care provenin din afara Uniunii Europene, şi care deţin o viză de lungă şedere vor avea posibilitatea să călătorească în majoritatea statelor membre în aceleaşi condiţii ca un rezident.

Acesată schimbare ar putea intra în vigoare din data de 5 aprilie, când Parlamentul European va aproba un nou regulament.

Modificarea reprezintă un beneficiu major în primul rând pentru studenţii din afara UE, care în prezent nu pot călători în alt stat membru în timpul sejurului lor şi nici traversa un alt stat menbru, pentru a se întoarce în ţara de origine, situaţie care contravene principiului liberei circulaţii a persoanelor.

Potrivit noii legislaţii, viza de lungă şedere va avea acelaşi statut ca permisul de rezidenţă, fiind valabil  pe o perioadă inferioară unui an.

Cristina Antonescu

Foto: europa.eu

Metodele de selecţie a funcţionarilor Uniunii Europene se vor schimba din data de 16 martie. Potrivit Oficiului European pentru Selecţia Personalului (EPSO), se va opta pentru o procedură de recrutare modernă şi mai simplificată.

În acest sens, cei care aspiră la o carieră europeană, vor trece prin mai puţine etape de selecţie. Candidaţii vor beneficia de o evaluare a competenţelor, şi nu a cunoştinţelor, ca în trecut, iar pentru posturile cel mai frecvent întâlnite se vor desfăşura recrutări anuale. Această nouă strategie va elimina şi situaţiile în care aplicanţii erau trecuţi pe liste de aşteptare şi primeau răspuns doar după câţiva ani, întrucât noile liste vor fi reactualizate anual.

Simplificarea procedurii de recrutare se concretizează în reducerea numărului de etape de selecţie. Astfel, vor exista doar două etape, prima fiind un test de preselecţie pe calculator-organizat în fiecare ţară membră a Uniunii Europene, iar a doua constând într-o evaluare, ce va avea loc la Bruxelles.

Candidaţii vor fi testaţi în prima etapă din punctul de vedere al competenţei profesionale şi lingvistice, dar şi în funcţie de aptitudinile cognitive şi de comportament în unele situaţii date. Cea de-a doua etapă va pune accent mai mult pe aptitudinile necesare postului pentru care candidatul aplică, şi mai puţin pe noţiunile teoretice ale acestuia.

O premieră deloc de neglijat este posibilitatea studenţilor în ultimul an de a candida pentru un post UE, aceştia fiind atraşi înspre o carieră europeană. Condiţiile pentru înscriere sunt: cunoaşterea a cel puţin două limbi oficiale ale UE, cetăţenia într-una din ţarile Uniunii şi studiile superioare. Cei interesaţi au oportunitatea de a-şi testa abilitaţile pentru un eventual post, într-o vizită la Bruxelles, unde vor fi supuşi unor probe de o dificultate sporită, dar provocatoare totodată.

Delia Marinescu

Foto: europa.eu

Uniunea Europeană intenţionează să realizeze un un plan de bune practici pentru a identifica metode de sprijinire a comunităţii rrome, precum şi modalităţi prin care acestea pot fi aplicate de către şcolilor, ONG-urilor şi societăţi comerciale.

Problema rromilor a intrat în atenţia Uniunii Europene (UE) datorită numărului mare (10-12 milioane) al acestei minorităţi etnice. În Spania, unde se află cea mai mare comunitate rromă, cât şi în alte colţuri ale Europei, aceştia suferă din cauza dicriminării, a sărăciei şi a şomajului.

O primă acţiune cofinanţată de  UE  în vederea soluţionării acestei probleme a fost cea din anul 2000, când a fost lansat proiectului Acceder (Acces). Acesta a ajutat persoanele fără loc de muncă din Spania să-şi adapteze pregătirea profesională la nevoile angajatorilor, aproape 34 000 de personae şi-au găsit un loc de muncă. Majoritatea de etnie rromă.

Conferinţa pe tema rromilor este una din numeroasele activităţi programate în 2010, an desemnat drept cel al luptei împotriva sărăciei şi excluziunii sociale. Rezultatele sale urmează să fie discutate în cadrul celui de-al doilea summit UE dedicat cetăţenilor rromi, care va avea loc în luna aprilie.

Andrada Lăutaru

Foto: europa.eu

Deputații europeni vor organiza miercuri, la Strasbourg o dezbatere pe tema situației din zona arctică, întâlnire la care va fi prezent şi Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene, Catherine Ashton.

Scopul întâlnirii este acela de a realiza un plan de măsuri care să ducă la limitarea efectelor cu privire la  topirea gheţarilor. Potrivit reprezentanţilor europeni, situația din zona artică necesită o reacție comună la nivelul UE. Statele care doresc să se implice active în cadrul acestui proiect sunt: Suedia, Danemarca şi Finlanda, cât şi ţările cu interese în regiune, cum ar fi Norvegia şi Islanda.

În  secolului 20, temperatura în zonă a crescut cu 5°C,  de 10 ori mai mult decât media globală. Pentru secolul în curs se estimează o creştere de încă 4-7°C. Odată cu topirea gheţii, ecosistemele se schimbă radical, iar noi căi maritime se deschid. Un punct de interes pentru UE îl constituie şi faptul că 20% din rezervele încă nedescoperite de gaz şi petrol se află în zona arctică.

Andrada Lăutaru

Foto: descoperă.ro



Uniunea Europeană intenţionează să ofere 45.000 de micro-împrumuturi, persoanelor care şi-au pierdut locul de muncă în urma disponibilizărilor cauzate de criză.

Potrivit oficialilor  UE pentru protecţie sociala şi angajări s-a decis ca valoare la care se ridică aceste micro-întreprinderi să nu depăşească suma de 25.000 de euro. Comisarul european pentru Protectie Sociala si Angajari, László Andor, a estimat că acţiunea va încuraja activităţile de antreprenoriat în Europa, potrivit acestuia,  împrumuturile vor fi acordate în următorii opt ani. Persoanelor care vor beneficia de acest sprijin, nu numai că li se va acorda acest împrumut, dar vor avea de asemenea la dispoziţie programe de instruire, de mentorat şi asistentă tehnică pentru a pune la punct un plan de afaceri, acesta va fi realizat în colaborare cu Fondul Social European.

Potrivit ultimelor estimări ale Comisiei Europene, 99 la suta din initiativele în afaceri din Uniunea Europeana sunt intreprinderi mici, iar o treime din acestea sunt înfiinţate de şomeri.

Cristina Antonescu

Foto: europa.eu

Comisia Europeană a selecționat astăzi 43 de proiecte, care vor contribui la relansarea economiei la nivelul Uniunii Europene,  scopul fiind acela de a securiza aproviziona cu energie prin realizarea unor infrastructuri transfrontaliere.

Dintre cele 43 de proiecte, 31 sunt în domeniul gazelor în timp ce 12 vizează domeniul energiei electrice. Pentru realizarea acestui plan Comisia a alocat 2,3 miliarde de euro, pachetului de redresare economică în domeniul energetic propus de UE, ajungând la suma de 4 miliarde de euro, cea mai mare sumă investită în infrastructura energetică. Președintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso, consideră că este o inveștiție pe termen lung, care urmărește nu numai sprijinirea domeniului energetic, dar și crearea de noi locuri de muncă, „investind în infrastructura critică, dăm un impuls economiei şi creării de locuri de muncă şi, în acelaşi timp, ne asigurăm că cetăţenii UE vor avea curent electric şi căldură în case, chiar şi în cazul unor întreruperi de aprovizionare. Am tras învăţăminte din ultima criză a gazelor şi este unul din motivele pentru care am hotărât să alocăm un sprijin financiar important pentru proiecte de noi infrastructuri energetice”, a mai declarat Barroso.

De asemenea, comisarul european pentru energie, Günther Oettinger, a subliniat faptul că este pentru prima oară când Comisia Europeană a alocat o sumă atât de mare pentru dezvoltarea energetică în cadrul UE. Acesta a motivat alocarea acestei sume consistene, prin faptul că aceste proiecte vor contribui substanțial la “o mai bună integrare a reţelei energetice europene, dând flexibilitate fluxurilor de energie peste frontierele statelor member.”

Proiectele selecționate se numără ameliorarea interconectării statelor membre şi reducerea izolării unor zone mai îndepărtate, cum ar fi cele trei state baltice, Irlanda şi Malta. O altă prioritate o constituie proiectele Nabucco şi Galsi, care au ca scop diversificarea importului de gaze naturale. De asemenea, pe listă se mai află proiecte precum captare a carbonului şi proiectele eoliene marine, pentru care Comisia a aprobat fonduri la 9 decembrie 2009.

Cristina Antonescu

Foto: europa.eu

Comisia Europeană a lansat ieri strategia „Europa 2020”, pentru ieşirea din criză şi pregătirea economiei Europei pentru următorii 10 ani.

Strategia „Europa 2020” se bazează pe trei obiective: creşterea economică prin dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaştere şi inovare; creşterea economică prin promovarea unei economii competitive, cu emisii scăzute de carbon şi o utilizare eficientă a resurselor; precum şi creşterea economică prin promovarea unei economii cu un grad ridicat de ocupare a forţei de muncă.

Ca şi puncte de plecare se urmăreşte angajarea a 75% din populaţia cu vârsta între 20 şi 64 de ani, împlinirea obiectivelor climatice şi energetice, 3% din PIB-ul UE să fie investit în cercetare şi dezvoltare, cel puţin 40% dintre tineri să aibă studii universitare, iar numărul persoanelor expuse sărăciei să fie redus.

Comisia invită şefii de stat şi de guvern să îşi însuşească această nouă strategie şi să o aprobe la Consiliul European de primăvară. Rolul Parlamentului European în această nouă strategie va fi de asemenea amplificat.

Adelina Pârvu

Foto: europa.eu

Comisia Europeană (CE) a aprobat patru noi organisme modificate genetic (OMG).

De asemenea, CE și-a anunțat intenția de a veni cu o propunere până în vara acestui an, pentru a permite mai multe opțiuni statelor membre de a decide dacă să cultive sau nu OMG.

Astfel, CE a aprobat cultivarea cartoful modificat genetic Amflora, utilizarea de amidon a cartofului modificat genetic Amflora pentru produse ca hrana pentru animale, dar și introducerea pe piață a trei varietăți de porumb modificat genetic pentru alimentație umană și animală, dar nu și pentru cultivare.

Comisarul European pentru Sănătate și Protecția Consumatorului, John Dalli a menționat: “Inovarea responsabilă va fi principiul meu de bază atunci când mă voi ocupa de tehnologii inovatoare. După o examinare extinsă și aprofundată a celor 5 dosare aflate pe lista de asteptare, a devenit clar pentru mine că nu au existat probleme științifice noi care merită o evaluare mai aprofundată. Aceste decizii se bazează pe o serie de evaluări cu rezultate favorabile privind siguranța, evaluări efectuate ani de zile de către Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (AESA)”

______

Mara Rusu

Foto: europa.eu

Comisia Europeană se pregăteşte să adopte o noua strategie economică, mâine, 3 martie intitulată „Europa 2020”. Comisia Barroso va prezenta la Bruxelles cele trei priorităţi: tehnologia, educaţia şi mediul.

Printre obiectivele documentului se numără reducerea ratei somajului de la 31% la 25% până la sfârşitul anului curent, reducerea emisiile de carbon, investiţiile în cercetare să depăşească 4%, iar 40% dintre europeni cu vârste cuprinse între 30-34 de ani să fie absolvenţi a unei universităţi.

Pe scurt, această strategie care va dura 10 ani se doreşte a scoate Europa din sărăcie prin realizări în cercetare, educaţie, şi dezvoltarea tehnologiilor de comunicaţii.

___________

Pârvu Adelina

Foto: europa.eu

Grecia ar putea fi adusă în faţa instanţei, după eşecul recuperarii ajutorului de stat acordat companiilor, sub forma de scutiri ilegale de taxe.

Această informaţie a fost furnizată de ieri de Comisia Europeană, “Comisia este hotarata să ia toate măsurile necesare pentru a se asigura că statele membre acţionează în conformitate cu obligaţiile lor”, a declarat comisarul pentru concurenţă, Joaquin Almunia.

Decizia oficialilor europeni de a sancţiona Grecia vine după ce autorităţile elene au prezentat statistici false cu privire la situaţia economică a ţării. Criza din Grecia afectează mai multe state member ale  UE şi nu numai, printer ţările afectate se numără Portugalia, Spania, Italia si Irlanda.

Situaţia în statul elen este cu atât mai gravă cu cât Grecia a fost lovită de o grevă generală ca reacţie la măsurile austere impuse de guvern. Deficitul bugetar al Greciei, a ajuns anul trecut la 12,7% din PIB, cifră de peste patru ori mai mare decat pragul reglementat în Uniunea Europeană.

Cristina Antonescu

Foto: www.miriagos.gr

Potrivit ultimelor monitorizări realizate de Uniunea Europeană, Islanda este pregătită pentru negocierile de aderare.

Cu toate că această ţară a respectat majoritatea condiţiilor impuse de UE, Comisia Europeană (CE) estimează că Islanda trebuie să facă eforturi semnificative pentru a-şi aduce legislaţia naţională la un numitor comun cu cea comunitară, în sectoare precum, cel al pescuitul, agriculturii şi serviciile financiare. Avizul pozitiv obţinut de Islanda reprezintă primul pas al procedurii de aderare. Raportul realizat de CE subliniază faptul că Islanda împărtăşeşte numeroase valori europene, inclusiv o democraţie consolidată şi respectul pentru drepturile omului. Islanda a primit aviz pozitiv la mai puţin de opt luni de la depunea cererii de aderare. În cazul în care ţările UE hotărăsc să accepte candidatura oficială a acestei ţări, Islanda intenţionează să organizeze un referendum pe această temă.

Cristina Antonescu

Foto: europa.eu

Deputaţii europeni de la comisia pentru agricultură au discutat ieri despre posibilitatea ca produsele de pe teritoriul Uniunii Europene să beneficieze de o siglă a calităţii europene.

Potrivit oficialilor de la Bruxelles, această siglă va permite angajatorilor să garanteze pentru calitatea şi siguranţa produselor comercializate. Europarlamentarii au susţinut de asemenea declararea, locului de provenienţă agricolă“, această etichetare se aplică produselor, în funcţie de principalele materii prime folosite, când 50% din ingrediente provin dintr-un anumit loc. Pe lângă aceste noi prevederi în domeniul agricol, deputaţii susţin în continuare protejarea specialităţilor tradiţionale.  Comisia Europeană (CE) cere UE şi Organizaţiei Mondiale a Comerţului să consolideze protecţia anumitor mărci în faţa competiţiei sau produselor contrafăcute. Printre produsele protejate se numără şampania, brânza şi vinul care provin din anumite zone geografice, piaţa acestor produse însumează aproximativ 14 miliarde de euro anual. Se doreşte de asemenea păstrarea indicaţiei cu privire la „specialitatea tradiţională garantată“ în ciuda faptului că  CE propusese eliminarea acesteia. Deputaţii din comisia pentru agricultură sunt de părere că trebuie să se realizeze o definire clară a ceea ce înseamnă „biologic“, pentru o bună informare a consumatorului.

Cristina Antonescu

Foto: europarl.europa.eu

Comisia Europeană (CE) a propus Uniunii Europene să ceară intrarea în vigoare în următoarele 12 luni a interzicerii comerţului internaţional cu ton roşu de Atlantic.

Această specie este pescuită excesiv în mare parte din cauza cererii de pe piaţa internaţională.

„Suntem datori să ne conservăm capitalul natural. Deoarece tonul roşu de Atlantic este în mare pericol să dispară definitiv, nu putem face altceva decât să acţionăm imediat şi să propunem interzicerea comercializării la nivel internaţional.”, a declarat Comisarul european pentru mediu Janez Potočnik.

Propunerea va fi discutată cu statele membre în vederea stabilirii unei poziţii comune a UE până la următoarea reuniune a Convenţiei privind comerţul internaţional cu specii ale faunei şi florei sălbatice pe cale de dispariţie (CITES), care va avea loc la Doha, în Qatar, în perioada 13–25 martie 2010.

Mara Rusu

Premierul George Papandreou a anunţat că Grecia nu va cere sprijin financiar de la celelalte state membre.

Deficitul bugetar al statului elen, a ajuns anul trecut la 12,7% din PIB, cifră de peste patru ori mai mare decat pragul reglementat în Uniunea Europeană. Cu toate acestea oficialii greci consideră că pot menţine situaţia sub control. Într-un interviu difuzat duminică de BBC premierul grec George Papandreou, a declarat că “Necesarul de finanţare al Greciei este acoperit până la mijlocul lunii martie, iar guvernul elen face progrese în privinţa atingerii obiectivelor din programul de austeritate”. Această declaraţie a fost făcută după ce Uniunea Europeană a anunţat că va sprijini financiar Grecia, pentru a depăşi situaţia delicată în care se află. De altfel Ministerul Finanţelor din Germania a pregătit un plan de salvare a Greciei care prevede un pachet de finanţare externa de 20-25 miliarde de euro. La acest plan ar fi urmat să contribuie toate statele membre din zona euro, potrivit revistei Der Spiegel. Ajutorul propus de Germania prevede obiective fiscale stricte, de care depinde eliberarea transelor catre statul elen.

Cristina Antonescu

Foto: europa.eu

Doar 25% din cetăţenii europeni ştiu că numărul de urganţă 112 este valabil oriunde în Europa.

Această statistică a reieşit în urma unui sondaj de opinie comandat de Uniunea Europeană. De asemenea sondajul arată că, în ţări precum Republica Cehă, Luxemburg, Polonia, Slovacia şi Finlanda, peste 50% din cetăţeni cunosc numărul unic de urgenţe 112, la polul opus se află Italia, Grecia şi Regatul Unit, unde doar 10% din persoanele intervievate ştiau răspunsul. În urma acestui studiu Comisia Europeană a cerut statelor membre o promovare mai activă a numărului unic de urgenţă. În ultimii cinci ani, 25% dintre europeni au apelat un număr de urgenţă. Apelurile la 112 sunt gratuite şi pot fi efectuate de pe orice telefon fix sau mobil.112 apare deja în cărţile de telefon şi pe vehiculele de intervenţie în majoritatea ţărilor UE. Data de 11 februarie a fost desemnată „Ziua 112” în Europa. Cu această ocazie sunt organizate diverse evenimente pentru a face cunoscut numărul de urgenţă. În România, cântăreaţa şi actriţa Monica Anghel a fost numită „ambasadorul 112”

Cristina Antonescu

Foto: europa.eu