David Bryan: cel care m-a inspirat să devin cântăreţ a fost Michael Jackson

În cadrul ultimei sărbători date în cinstea Clujului, solistul trupelor Hotel FM şi Speak Floyd, David Bryan, ne-a povestit cum a ajuns să cânte în trupa Speak Floyd, dar şi momentele prin care a trecut alături de Hotel FM la Eurovision.

Reporter: A trecut aproape o lună de la Eurovision. Cum se simte Hotel FM după toată agitaţia şi toate evenimentele de la Dusseldorf?
David Bryan: Suntem relaxaţi. Am avut o săptămână liberă, ne-am relaxat puţin, iar după aia am intrat în studio pentru a lucra la noul album. Am făcut deja 3 piese noi, nu sunt gata, încă mai lucrăm la ele. Sperăm, însă să avem albumul terminat pănă în Septembrie.

R.: Poţi să ne spui ce piese aţi făcut? Ceva titluri…
D. B. : „The Gathering”, asta e piesă nouă şi mai avem câteva, însă încă mai scriu textele pentru celelalte. Una se numeşte „The Letter” şi cealaltă „Giving Up Tonight”

R.: „The Letter” sună interesant. E de dragoste?
D. B. : Da, e de dragoste, da.

R. : Mai mult ne poţi spune?
D. B. :Este de dragoste şi război. Nu mai spun nimic deocamdată.

R. : Eurovision-ul a fost un spectacol interesant şi plin cu surprize…Despre rezultatele finale, despre Azebaijan
D. B. : Da, a fost cu surprize şi pentru mine, că Anglia nu a dat niciun punct României. Nu ne-am aşteptat să câştige ei. Piesa a fost ok, dar nu a fost foarte tare, dar sunt sigur că s-au dat bani şi s-a cumpărat locul I.

R. : Crezi că există aşa ceva la Eurovision?
D. B. : Sunt sigur, da!

R.: În semifinală prestaţia a fost mai bună decât cea din finală. Ce s-a întâmplat?
D. B. : Păi cu două zile înainte de finală, am făcut o înfecţi în gât, dar şi oboseală şi-a spus cuvântul. Am avut un program foarte, foarte încărcat şi ciudat; de la 8 dimineaţa pănă la 12 seara. Au fost zile în care am stat pe scaun 5 ore şi nu am făcut nimic. Chiar a fost extrem de obositor. Asta s-a văzut, nu am fost în formă pentru finală, însă am dat tot ce am putut, dar zile 4 după finală nu am putut vorbi, mi-am pierdut vocea. Am dat toată vocea în finală şi pe urmă am rămas fără.

R.: Rezultatul nu a fost unul aşteptat . Dacă aţi putea da timpul înapoi şi aţi putea să schimbaţi ceva, ce aţi schimba?
D. B. : Probabil show-ul… Şi grafica nu a fost foarte bună, însă asta nu a fost vina trupei, hainele au fost ok, mi-au plăcut şi probabil aş încerca să mă odihnesc mai mult, să fiu în formă. Nu cred că a fost vorba neaparat de show, eu zic că am făcut o trebă bună, am cântat bine. Europei a plăcut mai mult celelalte piese, asta este. Am văzut rezultatele juriului şi publicului, iar la public am fost pe şi la juriu pe 13. De aici nu ştiu cum am ajuns pe locul 17, e puţin ciudat, dar nu contează, a fost o experienţă frumoasă, ne-am distrat şi nu o să uit chestia asta. A fost frumos.

R.: Unii fani au fost nemulţumiţi de grafică, de costume, dat totuşi aţi rămas la alcelaşi show. De ce?
D. B. : Da…au fost nemulţimiţi şi de grafică şi de pantalonii mei. Am rămas la acelaşi show deoarece costumele au fost făcute demult şi mie chiar mi-au plăcut, îmi place Simona Hulber( n.r stilistul trupei Hotel FM). Ea ne-a creat vestimentaţia, e un stilist foarte bun. Poate multora nu le-a plăcut, dar după Eurovision, Simona Hulber a primit o grămadă de telefoane de la stilişti din afară. Au făcut multe comenzi pentru pantalonii ăia. Le-au plăcut şi au cumpărat.

R. : D-na Almăşan-Socaciu a declarat în presă că nu a fost vina voastră că aţi avut acea grafică. De fapt ce s-a întâmplat acolo. V-a fot impusă, nu v-a fost impusă?
D. B. : TVR-ul a întrebat nemţii dacă se poate să venim cu grafică de acasă, iar cei de acolo au spus că se poate, dar mai bine nu. TVR-ul a hotărât atunci că să nu-şi facă probleme şi să meargă pe mâna celor din Germania. Dar au făcut o greşeală făcând asta. Era mai bine dacă cei din TVR erau mai fermi, să spună că vreau asta, şi asta. Locul 17 nu e chiar aşa de rău, dintre 43 de ţări, e undeva pe la mijloc. Au fost multe ţări care nici nu au intrat în finală. Bulgaria trebuia să fie în finală, a cântat foarte, foarte bine, e o fată foarte drăguţă, Armenia la fel, despre Slovenia am crezut că o să câştige, pentru că are o voce extraordinară, Ungaria a pierdut mult că nu a avut show, lumea se aştepta să vadă ceva, însă show-ul a fost zero.

R. : Anglia nu a oferit niciun punct anul acesta la Eurovison. Cum comentezi? Care e părerea ta?
D. B.: Am fost foarte supărat pe Anglia, dar acum nu mai sunt. Asta e politica. Nu am ce să schimb. BBC-ul a spus că nu a dat niciun punct pentru că ei cred că noi am fost concurenţă mare pentru Blue şi nu arată bine, un om ca mine, un no name să ajungă mai sus ca cei de la Blue. Ceea ce e important e că m-am distrat şi totul a fost bine.

R. : Prietenii pe care ţi i-ai făcut pe durata concursului…
D. B.:   Poli Genova din Bulgaria şi Alex (nr. Alex Vorojbov, reprezentantul Rusiei) e un om foarte bun. Am rămas prieten foarte bun cu ei. Mai am câţiva oameni pe Facebook, însă nu am reuşit să vorbesc cu ei.

R. : Ceva faze amuzante din culise…Ştiu că v-a pus la un moment dat să cântaţi un cântec german…
D. B. : A…da, da asta a fost foarte ciudat şi amuzant, dar mi-a plăcut, dar a fost ok.

R. : Dacă ai mai avea şansa să mai participi la Eurovision, pe cine ai reprezenta,
România sau Marea Britanie?
D. B. : Nu ştiu…depinde cine îmi face oferta. Poate, nu ştiu,în următorii 2 sau 3 ani nu, dar în viitor cine ştie. Nu se ştie niciodată.

R. : Ai declarat prin presă că odată cu participarea la Eurovision, ai sperat ca BBC-ul să te ajute să ţii legătura cu fetiţa ta Morgan. Te-au ajutat în această privinţă?
D. B. : Nu m-au ajutat cu nimic. Nimeni nu m-a jutat cu asta până acum. Nimeni nu o poate face. Eu trebuie să mă duc înapoi în Anglia şi să lupt pentru ea, asta e treaba mea acum. Problema e că aici am o carieră, am început să fiu cunoscut. Să plec înapoi în Anglia acum fără un job, fără nimic, e foarte greu. Trebuie să încerc să ajung în Anglia cu un job, poate prin muzică.

R. : Ai ajuns de la Eurovision pe scenă, aici cu o trupă ce aduce un tribut lui Pink Floyd, Speak Floyd. Cum e?
D. B. : Ăsta e primul concert după Eurovision şi o să fie un concert foarte bun.

R. : Cum ai ajuns să cânţi pentru Speak Floyd?
D. B. : Anul trecut, Sandy Deac (nr. memnbru al trupei Desperado) şi m-a întrebat dacă vreau să cânt, să fac un proiect cu el, un tribute band pentru Pink Floyd , şi bineînţeles că am acceptat, considerând că e o idee foarte bună. La momentul actual suntem 10 persoane pe scenă. Cu concertele încă mai puţin, dar încet, încet lumea începe să ne cunoască şi să avem concerte mai multe.

R. : Îţi place Pink Floyd?
D.B. : Da, îmi place foarte mult. De când aveam vreo 16 ani. Am vazut pentru prima dată „The Wall” şi a început să îmi placă.

R. : Mesajele pieselor lui Pink Floyd, te-au inspirat să devii un cântareţ?

D. B. : Nu, nu, cel care m-a inspirat cu muzica sa a fost Michael Jackson, pe când aveam vârsta de 4-5 ani. De atunci am început să cânt.

[audio:http://radio.ubbcluj.ro/wp-content/uploads/2011/06/interviu-david-bryan-montat.mp3|titles=interviu david bryan montat]

______

Mihaela Creţu

Andrei Faur

 

Distribuie articolul!