Absolvenţii de la buget ar putea fi obligaţi să lucreze în ţară

Tinerii absolvenți de facultate de pe locuri bugetate vor fi obligați, la propunerea Academiei Române, să muncească în țară un interval de timp egal cu durata studiilor universitare sau, în caz contrar, să plătească cheltuielile înregistrate de stat cu pregătirea lor profesională, potrivit Economica.net.

Propunerea apare în “Strategia de Dezvoltare a României în următorii 20 de ani”, document publicat marți, în care Academia Română face o diagnoză a situației României pentru fiecare domeniu. Academicienii atrag atenția asupra creșterii îngrijorătoare a numărului de tineri cu studii universitare care aleg să emigreze. Aceștia propun scăderea exodului creierelor prin obligarea absolvenților de facultate care au studiat pe locuri bugetate să muncească în țară o perioadă de timp egală cu durata studiilor universitare.

“Pentru a reduce pierderile de capital uman cu pregătire superioară, prin părăsirea țării, credem că se impune ca orice absolvent de învățământ superior, beneficiar al subvenției de la buget, să fie obligat să lucreze în țară un interval de timp egal cu durata studiilor subvenționate, sau să deconteze cheltuielile cu pregătirea profesională”, conform analizei “ Școala și educația în viziunea Academiei Romane”.

Academicienii dau drept exemplu exodul tinerilor medici români. Între anii 2007 și 2015, peste 36.000 de absolvenți de medicină, stomatologie și farmaciști au părăsit România pentru condițiile mai bune din Vest.

ANOSR: „Obligarea abolventilor să rămână în România este o practică totalitară”.
Asociația Națională a Organizațiilor Studențești din România consideră că propunerea Academiei Române de a-i obliga pe absolvenți să lucreze în țară după terminarea studiilor este una totalitară și încalcă dreptul la mobilitate a studenților în Europa.

Academicienii semnalează necesitatea regândirii sistemului de finanțare a studenților, prin creșterea semnificativă a contribuției private la finanțarea studiilor. Ei atrag atenția asupra necesității adaptării programelor de studii la cerințele actuale și viitoare ale pieței muncii.

 

Printre soluțiile propuse de Academia Română pentru restructurarea sistemului de educație românesc se află:

  • Crearea de consorții universitare și a unui mecanism legal de încurajare a companiilor să devină parteneri universitari și să finanțeze educația.
  • Creșterea atractivității profesiei didactice prin adoptarea următoarelor măsuri: locuințe de serviciu pentru profesori, asigurări medicale speciale pentru profesori și familiile lor, dar și împrumuturi cu dobândă subvenționată de stat pentru o serie de bunuri (cărți, calculatoare).
  • Modificări legislative care să permită educația online, inclusiv home schooling-ul; sistem de credite transferabile între unități educaționale sau între anii de studiu; continuitatea traseelor educaționale ale elevilor în cazul transferului de la un tip de educație la altul;
  • Regândirea sistemului de elaborare a manualelor pentru ciclurile de învățământ preuniversitar, corelată cu evoluția tehnologiei digitale și cu dezvoltarea infrastructurii pentru platforme experimentale virtuale;
  • Creșterea atractivității învățământului profesional orientat pe cerințele economiei;
  • Verificarea competențelor și abilităților dobândite de elevi după fiecare ciclu de școlarizare, iar la colegiile selectate pentru învățământ secundar superior, pe baza unui examen național;
  • Introducerea formelor specifice de educație pentru elevii cu ritm foarte accelerat sau foarte scăzut de evoluție în învățare, în școli specializate și în centre pilot;
  • Eliminarea abandonului școlar prin integrarea tuturor copiilor, elevilor și studenților în programe diferențiate, atractive, cu asigurarea unor competențe și abilități relevante economic și social la absolvirea fiecărui ciclu de învățământ.

În documentul menționat, academicienii mai propun trasee posibile pentru a apropia țara noastră de statele europene dezvoltate: “Programul de acțiune propus are în vedere: pe termen scurt-stoparea fenomenelor negative din economie și societate; pe termen mediu – situarea României pe o poziție medie din punct de vedere al nivelului de trăi al țărilor din zona Visegrad și pe termen lung – situarea României pe o poziție medie a țărilor dezvoltate din UE, corespunzătoare din punct de vedere al resurselor de care dispune pe plan uman, al resurselor naturale, economic, geo-politic în cadrul UE”, arată președintele Academiei în prefața documentului.
Monica Șerban, autorul analizei “Migratia – între oportunitate și problemă” publicată în “Strategia de dezvoltare a României în următorii 20 de ani”, e de părere că statul nu ar trebui să se concentreze pe descurajarea plecărilor din țară, ci pe găsirea unor soluții pentru a compensa efectivele de români cu înaltă calificare care au ales să muncească în străinătate. O soluție propusă de Monica Șerban este implementarea unei politici de creștere a numărului studenților străini și stimularea acestora să rămână în România după absolvirea studiilor.

– Mădălina-Maria Stînea / Sursa fotografiilor: www.hotnews.ro și wwww.economica.net